Despre Uruguay, cu nostalgie

Am ajuns sa vizitez Uruguay intr-un scurt circuit in America de Sud, prin tari despre care se vorbeste adesea in articolele de calatorie. As spune ca aceasta destinatie reprezinta o tentatie pentru putini europeni nu doar din cauza distantei, ci si a lipsei de mediatizare.
Penultima tara ca marime din America de Sud atrage cei mai multi turisti raportat la numarul de locuitori (care este, ce-i drept, mic), cu un climat politic si economic stabil si un nivel de trai similar cu cel al vest-europenilor, ca sa avem repere cunoscute. De altfel marea majoritate a locuitorilor au descendenta europeana, fiind la a treia generatie de emigranti spanioli si italieni.
Montevideo – este un oras incadrat de plaja, blocurile de locuinte sunt situate precum hotelurile de pe litoralul nostru, cu vederea spre mare, chiar pe nisip. Orasul are un calm aparte, si iti inspira la absolut orice ora din zi si din noapte siguranta (nu degeaba este considerat al doilea oras din lume ca siguranta dupa Tokio). Jumatate din populatia tarii este concentrata aici, iar punctele de interes sunt la distante rezonabile de parcurs pe jos.
Orasul vechi gazduieste ca intr-o cetate numeroase galerii de arta – fiind unul dintre putinele locuri in care se organizeaza tururi cu obiectiv de gustari de vinuri de galerii de arta si studiouri ale artistilor. Strazile sunt inguste, cladirile nerenovate, intersectii din care se vede marea in trei din cele 4 directii, iar oamenii au un calm, pentru noi cel putin, aproape de neinteles.
Multe dintre companii ofera o pauza de doua ore pentru masa principala a zilei, pe care cei mai multi aleg sa o petreaca acasa cu familia. Teatrul Solaris, omologul Teatrului Colon din Buenos Aires, a fost de curand redeschis, dupa o lunga si costisitoare renovare. Montevideo joaca un rol special in istoria tangoului deoarece cel mai frumos cantec “La Cumparsita”, sinonimul tangoului, isi are originea aici. Milongas (dansul tipic uruguayan) este un alt tip de tango, cel putin pentru cei mai putin cunoscatori, un dans cu ritmuri similare, un dans pasional, un mix de iubire si ura. Totul intr-un ambalaj mai putin comercial raportat la tango, un dans absolut natural.
Mercado del Puerto (Piata din Port) este chiar la capatul orasului vechi langa port. A fost construita de britanici cu destinatia de gara, dar niciodata nu a fost folosita ca atare. La momentul actual este un loc inedit, un conglomerat de restaurante fara nicio delimitare, toate oferind “parrillas” (gratare) din toate tipurile de carne, pe gratare gigantice pe carbuni. Atmosfera este unica, intretinuta de muzica artistilor amatori, oferta bogata, serviciu rapid si o bautura tipica placuta.
Cu toate ca portiile ar putea fi considerate gigantice fata de ceea ce stim noi din Europa, gustul este atat de bun si diferit in acelasi timp, ca esti tentat sa faci o pauza si sa mai comazi o portie, nu de foame ..de pofta!
Avenida 18 de Julio este bulevardul principal al capitalei, cu o multime de magazine, produse locale sau marci autohtone, si este incadrat de doua piete. Un lant de magazine care mi-a atras in mod special atentia este Manos de Uruguay si prezinta cum de altfel sugereaza si numele, produse artizanale foarte atractive.
Una dintre surprizele cele mai placute ale acestei vacante a reprezentat-o vizitarea Stadionului National si asta nu pentru ca as fi vreo impatimita a sportului care monopolizeaza emisiunile sportive seara de seara, ci pentru ca vizitand muzeul acestuia am vazut cu surprindere si mandrie, ca la primul campionat mondial in 1930, Romania a avut o echipa prezenta pe acest stadion, construit special pentru eveniment dupa alocarea campionatului de catre FIFA. Lipsea un stadion care sa gazduiasca un astfel de eveniment ce urma sa primeasca 100.000 de spectatori asa ca aceasta constructie a aparut ca o necesitate si a fost finalizata la cateva zile dupa inceperea campionatului (primele meciuri jucandu-se pe un alt stadion). A fost singura cupa jucata fara calificari preliminare, in care fiecare tara afiliata la FIFA a fost invitata sa joace. Cu toate acestea doar 13 echipe au participat dintre care 4 din Europa: Belgia, Franta, Romania si Iugoslavia. Dupa o calatorie de 3 saptamani pe mare cu Conte Verde echipa noastra s-a prezentat la competitie.
Cupa a fost castigata de Uruguay, dar noi am fost printre cei putini, admirati de o lume intreaga. Nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut pozele din perioada aceea si am remarcat ca dress code-ul publicului pe stadion in acei ani era costum cu palarie, obligatoriu “palarie” iar sportivii erau in costume … de sport. Daca ne uitam astazi la cum au evoluat lucrurile, mi se pare ca situatia s-a inversat, in sensul ca publicul este in trening iar sportivii in costum imediat dupa meci. Poate e doar o parere…
Punta del Este – cunoscuta statiune a Americii de Sud, cu o notorietate similara cu a Saint Tropez-ului, primeste peste 300.000 de vizitatori anual. Odinioara vizitata doar de marinari si pescari, astazi este un punct de atractie turistic si de real estate. Zonele rezidentiale din Punte del Este sunt de un rafinament recunoscut la nivel international, primaria statiunii analizand atent fiecare propunere de proiect, sa se integreze perfect si sa aduca noutate in peisaj. Milionarii din America de Nord sunt proprietarii a numeroase resedinte – case de vacanta aici.
Casapueblo Hotel este o adevarata bijuterie arhitecturala, un popas obligatoriu pentru iubitorii de arta. Arhitectul hotelului este celebrul pictor si sculptor Carlos Paez Vilaro, al carui scop a fost sa creeze un loc in care sa poata locui, picta si socializa cu prietenii in mijlocul naturii.
Pentru o idee asupra frumusetii acestui loc poti opta pentru o plimbare cu iahtul sau una cu elicopterul.
Fiecare dintre camerele hotelului are o terasa cu vedere spre mare si poate nu in ultimul rand ar fi de precizat ca hotelul este gazda a numeroase tablouri ale artistului.
Colonia del Sacremento – un alt “must” in aceasta calatorie. O vizita aici este o calatorie in timp: cladirile, strazile, culorile sunt extrem de bine prezervate si redau cu acuratete atmosfera unei colonii. Intemeiat in 1680 de portughezi, orasul este foarte diferit de toate celelalte si iti da fara indoiala senzatia ca faci parte macar pentru o zi dintr-un decor de poveste.
Daca vacanta de vara este deja programata, poate o veti considera o optiune potrivita pentru vacanta de iarna, cand temperaturile acolo sunt de peste 30 de grade.

Pachet cu 7 nopti cazare la hotel 4 stele si zbor, incepand de la 1.500 euro, prin agentia Dedanis Travel (Bucuresti).

Cultură /AMERICA LATINA