Despre baruri si uratenie
Despre baruri si uratenie
New York are Coyote Ugly. Bucurestii au, asa cum era de asteptat, doar… Ugly. E club, are animatoare, numai ca este ceva mai “uratel” decat corespondentul sau din State. Si pentru ca asa-numitul Coyote Ugly a starnit ceva controverse in intreaga lume, dupa aparitia filmului cu acelasi nume, mai multe cluburi au tinut sa “imprumute” titulatura, dar si conceptul petrecerilor destrabalate. Localul autohton s-a multumit doar cu numele Ugly.
In Singapore insa a iesit un mare scandal: o anume doamna Lovell, cea care detine firma Ugly Inc., i-a prins cu mata in sac pe cativa patroni cu ochii mici care, de ciuda ca americanii au succes cu barurile de acest fel, au facut un un Coyote Ugly fara sa ceara permisiunea cuiva. Si a iesit intr-adevar urat, pentru ca localul permitea si practicarea prostitutiei pe dupa perdelute si sub mese. “Nimeni nu intelege, de fapt, ce am vrut eu sa fac din Coyote Ugly”, declara cucoana, nemultumita de faptul ca, dupa obtinerea “licentei”, localurile “distrugeau” conceptul sau. Care in ce consta de fapt?
Petrecarete frumoase care folosesc barul pe post de ring de dans, cocteiluri spectaculoase care ard in flacari, se scurg pe jos si pe trupurile dezgolite. Cel putin asta s-a vazut in filmul lansat in 2000, din care nu era de retinut decat coloana sonora.
Revenind la urateniile noastre, Ugly dambovitean nu este nici pe departe cel din New York, dar nici de lepadat nu e. Frumos “ornat”, un subsol “tapat” cu caramizi, cu un logo special (care se ragaseste in mai multe unghere si care reprezinta omuleti contorsionati de atata dans). Destul de mic, dar elegant, localul este, de fapt, un ansamblu de separeuri.
Se danseaza oriunde (inclusiv pe bar). Nimic special pe lista de bauturi: aceleasi cocteiluri pe care le gasesti prin toate cluburile mai de Doamne-ajuta. Are si animatoare. Plictisite la ora la care am fost eu. Nu incap toate pe bar, asa ca isi mai gasesc cate un locsor ingramadit de pe langa acesta.
Se misca bine, se imbraca ok, dar nu foarte impresionante la chip (o fi conceptul localului). Iar muzica este diversa: am ascultat de la piesele din “Jungle Book” pana la Santana. Servirea e buna, iar daca exista intarzieri, zambetul ospataritelor te face sa uiti de suparare.
Iar daca tot facem o comparatie intre cele doua localuri, Ugly nu e tocmai de lepadat, mai degraba trist decat urat (unde-i destrabalarea de odinioara?), discret si mai putin zgomotos, iar femeile aprind flacari mai mult in inimi decat pe barul clubului. Tot femeile salveaza situatia!
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
