Designer promitator, doresc imperiu "a la Ralph"

Unul dintre cele mai ciudate fenomene din lumea modei americane din ultima vreme o reprezinta declaratiile tinerilor designeri “in voga”, care incearca toti sa devina “urmatorul Ralph Lauren”. Nici unul insa nu vrea sa copieze imaginea sau viziunea creativa a lui Ralph, ci imperiul sau. Insa Lauren nu este singurul care a creat “cu popriile maini” un imperiu de lux. Acelasi succes l-au inregistrat si Miuccia Prada sau Domenico Dolce si Stefano Gabbana.

Primul care a declansat Ralph-mania a fost vedeta hip-hop P.Diddy, care dupa ce si-a lansat marca de imbracaminte Sean John, a declarat unui reporter de la The New Yorker ca vrea sa fie ca Ralph. Apoi, sezonul trecut, Michael Kors a anuntat ca va renunta la Celine (marca detinuta de LVMH), pentru a-si construi propriul brand “a la Ralph”, cu ajutorul investitorului Lawrence Stroll (fostul proprietar al Ralph Lauren Europe). La inceputul acestui an, partenerul lui Marc Jacobs, Robert Duffy, a declarat ca are planuri “Ralphiene”… Sunt insa capabili acesti tineri designeri sa faca fata unor asemenea ambitii marete?

Ca si Lauren, devenit emblema stilului englez autentic, atat Kors cat si Jacobs au reusit sa creeze propriile lor lumi artistice, prin colectiile prezentate la marile festivaluri internationale ale modei. Kors a adoptat stilul scolaresc degajat, de lux, ultima sa colectie abundand in fuste zvelte din satin, asortate cu veste din casmir si esarfe enorme din blana si accesorii somptuoase, dar simple, creand imaginea completa a unei englezoaice din inalta societate. La inceputul lunii martie, Kors si-a prezentat ultima colectie realizata pentru Louis Vuitton, cu ocazia aniversarii a 150 de ani de existenta a celebrei marci franceze, imprimand, in premiera, logo-ul casei franceze pe blanuri.

La polul opus, Jacobs a preferat sa se exprime intr-un teritoriu artistic dominat de ironia tipica suburbiilor, filtrata prin lentilele anilor ’70, care a cucerit-o pe recenta laureata a Oscarurilor, Sofia Coppola. Rasfatat de lumea mondena de la Hollywood, datorita elementului neobisnuit de role-play prezent in colectiile sale, Jacobs isi autodefineste stilul drept “sexy Margaret Thatcher”, sau vechituri nouveau.

Creatiile sale sunt insa prea ciudate si pretentioase pentru a atrage vreodata un volum suficient de clienti care sa-l transforme intr-un brand de mari proportii. Jacobs este unul dintre designerii “in voga” la New York, ideile sale fiind urmarite indeaproape de ceilalti creatori de moda, dar acest statut este prin definitie elitist, iar pe elitism nu se creeaza imperii.

Miuccia Prada: “Am crescut invidiind pantofii roz”

Fost membru al partidului comunist (“era cool in acea perioada”), Miuccia Prada a creat absolut orice, de la rucsacul din nylonul dur, original, al armatei italiene, la incaltaminte sport hi-tech, genti de lux si colectii de imbracaminte, transformand afacerea de familie intr-un imperiu multi-miliardar in dolari.

Amprenta originala care a lansat-o in lumea bunurilor de lux s-a bazat, in primii ani, pe punctul de vedere neobisnuit din care a tratat gentile: ca pe un accesoriu care reflecta tendintele modei, si nu ca pe un element fix. “Gucci si Hermes faceau dintotdeauna aceleasi genti, ani la randul. Noi am facut fashion bags, care erau in acelasi timp practice si de lux”.

Creatoarea traieste in acelasi apartament in care s-a nascut, in Milano, desi acolo orice designer respectabil are vila cat mai socanta prin opulenta si stralucire. In schimb, Miuccia frapeaza prin inventiile sale… de la imprimeuri inspirate din huse de masa, la pantofi aproape ortopedici, sau genti haioase, sub forma unei mingi de bowling, de la sarmul discret si usor burghez al hainelor de tweed, gen “Miss Marple”, la “porno chic”, imperiul sau se bazeaza pe o retea de contradictii care o definesc.

“La inceput, cei mai conservatori erau deranjati de fapul ca Prada promova un look conservator in aparenta, fara a fi deloc deloc conservator, iar pentru iubitorii avant-garde nu eram suficient de avantgardista”. Tot la inceput, actualul sot, omul de afaceri Patrizio Bertelli, i-a finantat primele creatii, pentru ca apoi acesta sa ajunga la concluzia ca “pe termen lung, era mai ieftin sa ma insor cu ea”.

Desi a crescut visand la zilele cand va fi batrana si va purta numai roz, ultima colectie este inspirata din rolul lui Julianne Moore din filmul “Far from Heaven”, marturisind nostalgia dupa moda anilor 1950, dominata de siluete gratioase, cu fuste pana la genunchi, pantaloni “Capri” si haine stramte, pe talie.

D & G – contrastele care se atrag

Sunt cum nu se poate mai diferiti: unuia ii plac fustele mini, altuia cele pana la genunchi, unul prefera culorile neutre si un aer mai sever, celalalt opteaza pentru nuante puternice, vibrante si pentru stralucire. Ambii sunt insa pretentiosi in alegerea clientilor, deoarece trebuie sa fie atenti la imaginea lor, si sufera pentru ca George Michael nu vrea sa le poarte hainele.

Cele doua jumatati ale celui mai celebru cuplu din moda italiana de lux, Domenico Dolce si Stefano Gabbana, au cartierul general la Villa Volpe, un adevarat palat somptuos decorat cu blanuri de leopard pe pereti si piele de zebra pe podea, ce ar starni indignarea oricarui activist pentru drepturile animalelor. Pe rafturile albe isi fac veacul milioane de carti de arta, si deasupra o colectie de fotografii semnate ale prietenilor celebri ai designerilor: Nicole, Demi, Cate sau Madonna.

Luxul opulent nu ofera nici un indiciu asupra modestiei primilor ani, cand cei doi designeri, acum celebri, lucrau ca asistenti in acelasi studio parizian. In anii 1980, cei doi s-au mutat impreuna si s-au lansat ca freelanceri pentru diverse proiecte ale marilor case de moda, inaugurand Dolce & Gabbana cu mai putin de 2.000 de lire sterline, intr-un birou ingust, cu numele lor pe usa, ca avocatii sau detectivii din vechile romane. “Ma simteam in al noualea cer”, spune Gabbana, amintindu-si de inceputuri. Prima lor colectie omagia vaduva siciliana, imbracata in negru din cap pana in picioare, dar respirand o tenta erotica irezistibila a la Sophia Loren si Anna Magnani.

Consacrarea si recunoasterea internationala nu a avut insa nimic de a face cu valorile sau cultura italiana, ci cu un celebru corset cu diamante purtat de Madonna la premiera In Bed with Madonna (’91), urmat de o comanda pentru inca 1.500 de costume pentru turneul cantaretei din 1993.

Zece ani mai tarziu, compania produce parfumuri, ceasuri, ochelari si o linie pentru adolescenti, cu vanzari totale de peste 300 de milioane de lire sterline, succes ce ii plaseaza pe cei doi pe primele locuri ale listei de cumparaturi ale marilor grupuri din industria luxului, un exemplu numai bun pentru mogulii in devenire.
andreea.melinte@zf.ro

Ceasuri & Bijuterii