Am deschis ușile atelierelor în care prind formă ceștile pe care le găsim în unele dintre cele mai cunoscute cafenele de specialitate din București, dar și din țară. Care este traseul dintre lut și fotografia instagramabilă?

O cafea primită într-o ceașcă aparte este un prim semnal că înăuntru ar putea fi o întreagă experiență. Adesea, ambalajul este cel care „agață“ apetitul cumpărătorului, iar când ceașca este și suficient de fotogenică încât să ajungă pe Instagram, atracția este, cu siguranță, și mai mare. Dacă o licoare bună este apoi turnată în ea, atunci experiența e de-a dreptul desăvârșită. Așa că, în aventura noastră de a dezbrăca de secrete cafeaua cea de toate zilele, ne-am concentrat de data aceasta pe „ambalaj“, și nu pe conținut. Astfel, am deschis pentru public ușile atelierelor în care prind formă ceștile pe care le găsim în unele dintre cele mai cunoscute cafenele de specialitate din București, dar și din țară.

Pe lista celor mai populare ateliere de cești pentru cafenele, după numărul de localuri în care au ajuns aceste piese până acum, își face loc și Logo Cups, un business din Cluj-Napoca care îl are ca fondator pe Andrei Gârba. Vesela realizată de Logo Cups și-a găsit rolul în locuri ca Ototo, KLANdestin, Dropshot, Beanz și partenerii, Emozia, Arcade Cafe, Bandit, First Coffee, Claro, Buimac, 20 grams, C-O Fi, Human Coffee sau Utopia, acestea fiind doar numele din București. În afara Capitalei, lista este și mai lungă. Afacerea clujeană are un portofoliu ce numără în prezent peste 500 de logouri create pentru localuri din România și de peste hotare.

„Povestea noastră a început prin dorința de a oferi cești personalizate cafenelelor și, având know-how în producția de porțelan, am început colaborări cu fabrici de porțelan din Europa, de unde cumpărăm cești și veselă albe, iar mai apoi le personalizăm cu logourile sau brandingul clienților“, povestește Andrei Gârba.

El este absolvent de Finanțe și Business, dar l-a atras mai mult atelierul de porțelan al tatălui său, unde și-a petrecut copilăria și unde se realizau produse tehnice din ceramică. Acolo a învățat, de altfel, știința porțelanului, iar mai departe a creat totul cu ajutorul soției sale Romana Gârba.

„Prima colaborare (cu o cafenea – n. red.) a avut loc în 2017, când un client vechi – Olivo Coffee Culture – ne-a propus să facem ceva mai special, mai craft, mai artistic, pentru noua lor cafenea de specialitate Narcoffee Roasters.“ Realizarea ceștilor a durat peste 18 luni, timp în care fondatorii Logo Cups au descoperit noi tehnici și au inovat procese de producție.

După numeroasele colaborări încheiate până acum, Andrei Gârba a remarcat că, în general, cafenelele își doresc o exprimare proprie a brandului lor, care să pătrundă adânc în obiceiul de consum al clienților. Se caută astfel personalizarea pieselor cu logoul cafenelei, tipărirea unor texte sau mesaje în ceașcă, alături de decoruri sau elemente artistice precum stropi, puncte ori linii. Cât de mult contează ca ceașca să fie „instagramabilă“ pentru succesul localului în social media?

„Este obligatoriu. Fiecare cafenea dorește ca ceașca ei și cafeaua să fie cumpărate de client, ceașca să fie pozată, tag-uită și prezentată în Social Media“, spune Andrei Gârba.

Dacă ajungeți în localuri precum Perfect Simplu Coffee Shop, Hai la Cafea, Garage Cafe sau nou-deschisa Wildwood Coffee & Cocktail Bar, poate vreți să știți că ceștile din care vă veți savura cafeaua sunt modelate de Lidia Nicolae. Atelierul ei, Ceramical, se află în Siliștea Snagovului, lângă București. În afara Capitalei, localurile care pun vesela ei la loc de cinste sunt Mokasirs Caffe din Simeria și Check In Caffe din Deva.

„Sunt artist vizual și îmi desfășor activitatea atât în București, cât și, în ultimii ani, în Siliștea Snagovului, acolo unde este și atelierul.“ Ea a absolvit Universitatea de Arte din București cu master în Grafică în anul 2010. De altfel, o mare parte a proiectelor în care a fost implicată au fost proiecte ce țin fie de grafică și pictură tradițională, fie de grafică digitală. „Undeva în 2015 mi-am dorit o extindere a modului de exprimare artistic și astfel s-a născut proiectul Ceramical“, își amintește Lidia Nicolae.

Povestea Ceramical are deja câțiva ani buni de existență și a început să se scrie atunci când tendința de a face ceramică artistico-utilitară lua avânt. Lidia practică olăritul în stilul clasic, la roată, iar fiecare piesă este rezultatul unui proces de dezvoltare, adeseori îndelungat, care include faze de testare a glazurilor, precum și perfecționarea designului și a procesului creator. Cel mai important aspect atunci când începe o discuție despre conceptul ceștilor unei cafenele este partea care ține de unicitate, deoarece fiecare local își dorește piese care s-o reprezinte atât ca branding, cât și ca design.

„De cele mai multe ori, ceștile urmăresc culorile brandului cafenelei și/ sau ale designului interior, iar aici ne putem plia pe cerințele primite, decizia fiind luată împreună cu reprezentantul localului, în urma unor teste de culoare. Urmează detaliul texturilor glazurii – unii preferă glazurile lucioase, alții pe cele mate ori o combinație între cele două.“

Aplicarea logoului cafenelei este amprenta care creează legătura dintre obiectul creat de Ceramical și imaginea localului. Cel mai adesea, este preferată amprentarea logoului în adâncimea materialului, urmează aplicarea logoului și/sau a sloganului prin tehnica decalcomaniei, iar a treia opțiune este personalizarea prin gravare sau pictură, ambele realizate manual, cu îndemânarea graficianului.

„Cel mai recent proiect în domeniul cafenelelor de specialitate este cel cu Garage Cafe.“ Proiectul cuprinde elemente de design care stimulează tactil consumatorul de cafea, dar și elemente specifice brandului cafenelei. „Astfel, combinând textura cu amprente, ca element emblematic al creațiilor Ceramical, cu sigla și culorile galben și gri ale brandului Garage Cafe, au luat naștere – în trei dimensiuni – ceștile din care veți putea savura în curând cafeaua de specialitate preparată undeva lângă parcul Kiseleff.“

Să ai o ceașcă fotogenică a devenit tot mai important în consolidarea brandului unei cafenele, acest lucru venind în completarea imaginii localului. Un produs „instagramabil“ poate contribui la succesul unui business care își asociază imaginea cu el. Și dacă cel mai bine știu asta restauratorii și cafegiii, nici fondatorii atelierelor de ceramică nu sunt străini de fenomen.

Poemi este un astfel de atelier care s-a specializat în realizarea veselei pentru restaurante și cafenele. Printre acestea din urmă se numără Sonder Bucharest, Boiler Coffee Shop Bucharest, Eggcetera Cluj-Napoca și Amor Perfecto Sibiu, iar cel mai recent – Eshte, un local deschis cu câteva luni în urmă în centrul vechi din Capitală și care reunește și creații ale unor artiști români.

Poemi a luat naștere în anul 2016 în Sibiu, când Alexandra și Florin Popescu s-au aventurat într-un domeniu despre care nu știau absolut nimic, neavând nicio legătură cu arta sau ceramica, ci un background economic, respectiv filologic.

„Am învățat singuri absolut tot ceea ce știm astăzi despre ceramică, testând continuu, eșuând și luând-o de la capăt. Am început în sufrageria apartamentului nostru și astăzi ne desfășurăm activitatea într-o microfabrică de 500 de metri pătrați, cu echipamente profesioniste și având alături o echipă tânără și entuziastă“, spune Alexandra.

Au început cu niște căni de lut pictate manual, comandate de niște prieteni care aveau un business în Sibiu, și au ajuns să creeze veselă-concept împreună cu chefi bucătari din România, dar și pentru restaurante cu stele Michelin din afara țării, adaugă ea.

„Prima cafenea pentru care am produs cești personalizate a fost Sonder Bucharest, în 2019. Proprietarii cafenelei ne-au contactat, ne-au povestit despre cum avea să arate localul, despre prăjitoria daneză pe care o aleseseră ca furnizor de cafea, despre cum își imaginaseră ceștile și culorile. Noi am făcut teste de formă și culoare și ulterior am început producția de cești. Sonder este un loc primitor și relaxat, cu design scandinav, iar ceștile trebuia să se încadreze în acest stil. Este una dintre cele mai dragi colaborări ale noastre.“

Tocmai pentru că ceașca este unul dintre primele contacte pe care consumatorul le are cu un local, recomandarea fondatorilor Poemi este ca antreprenorii din HoReCa să mizeze pe propuneri creative și diferite, scoase din tipare.

Pe lângă colaborarea cu Poemi, cafeneaua Eshte a devenit partener și pentru atelierul de ceramică Zizzou, un proiect al Mihaelei Pop. Colaborarea dintre cele două concepte este de fapt o etapă de inițiere a Zizzou în această lume, până acum atelierul fiind doar locul de naștere al bijuteriilor de ceramică. Pentru Eshte, Mihaela creează o colecție specială de cești și farfurii, care vor fi expuse acolo în mod exclusiv. Produsele Zizzou, între care se regăsesc și câteva căni, se mai pot găsi în două locuri din București, mai exact la Mesteshukar ButiQ și la ALTRNTV.

„În cazul nostru, solicitarea nu ar fi venit dacă produsele alese nu ar fi putut să completeze povestea Eshte, emoția locului, dar și exigențele pragmatice de business. Mai exact, Ioana Voloacă, fondatoarea Eshte, a văzut într-un anumit context în care ne aflam o cănuță și o farfurie de-ale noastre și din acel punct a început colaborarea.“ Cana respectivă fusese realizată în urmă cu mai bine de un an, într-un singur exemplar, fiind deci unicat. Nu era o cană pusă la vânzare, ci o piesă care rămăsese cumva în așteptarea scenariului în care să fie protagonistă. Ea este realizată manual, dintr-o masă ceramică specială cu șamotă, și îmbina tehnici de prelucrare și design între tradiție și contemporaneitate. A urmat un proces în care a fost creat logoul colaborării, Zizzou & Eshte, și a început producția.

Și pentru că am ajuns la producție, în linii mari, etapele sunt aceleași în toate atelierele, diferența făcând-o modul de personalizare, care face ca, la final, o ceașcă să iasă în evidență. La Logo Cups, de pildă, procesul de producție durează aproximativ trei săptămâni, asta după ce toate detaliile sunt stabilite, dar, din cauza volumului mare de solicitări, comanda clientului ajunge în producție după 30-50 de zile de la primele discuții.

„Odată clară comanda, când vine rândul proiectului, se realizează turnarea manuală în matrițe – ceea ce include și personalizarea prin embosare -, finisarea și spălarea produsului (fasonare), uscarea, arderea de biscuit (ardere de întărire, dar nu cristalizare), glazurarea (colorarea), arderea de ciob (arderea mare de cristalizare), decorarea (personalizarea cu decalcomanie sau diferite tehnici artistice făcute din pensulă sau pistol de glazurare), ambalarea și expedierea“, povestește Andrei Gârba.

În producția de la Cluj-Napoca se folosește exclusiv porțelan, adică materia primă cea mai pură din ramura ceramicii.

„Cea mai mare provocare e atunci când nu înțelegi ce vrea clientul, atunci când primești libertate de creație, dar de fapt nu o primești. E o provocare să oferi clientului culoarea ceștii exact cum și-o dorește. Puțini sunt cei ce înțeleg că nu suntem tipografie și nici vopsitorie auto. Culorile ceștilor sunt amestec de oxizi și siliciu, care, la 1.260 de grade Celsius, se transformă chimic și fizic aproape complet.“

În atelierul Poemi din Sibiu, procesul de producție este manual de la început până la sfârșit și include diferite tehnici, precum ridicare la mână și frezare. Nu se lucrează pe roata olarului și nici nu se utilizează mulaje pentru turnare.

„Folosim doar gresie ceramică de culori și texturi diferite, care se arde la temperaturi înalte. După ce am testat și alte materiale, precum lut, ceramică de temperatură joasă și porțelan, am considerat că aceasta ni se potrivește cel mai bine“, spune Alexandra Popescu.

Ceașca se croiește, apoi se lasă la uscat pe raft, se finisează, se lasă din nou la uscat până când apa se evaporă total și abia apoi intră la cuptor la prima ardere, la temperaturi de 950-1.000 de grade Celsius. După această etapă, obiectele se șlefuiesc, se dau cu ceară pe partea care nu se dorește glazurată, se glazurează și intră la a doua ardere, la temperaturi de 1.200-1.280 grade Celsius. Un ciclu de ardere durează aproximativ 48 de ore.

Fiecare atelier e într-o anumită măsură diferit. De aceea și rezultatul muncii diferă de la un producător la altul. Spre exemplu, în atelierul Lidiei Nicolae roata olarului este un element central. După formare, urmează finisarea bazei ceștii, apoi, dacă este cazul, fixarea cozii și aplicarea prin amprentare în adâncime a siglei brandului.

„Procesul de uscare se face lent, la temperatura camerei, fapt care prelungește timpul de producție. Acest aspect este foarte important și nu poate fi influențat, deoarece orice schimbare bruscă de temperatură poate aduce daune totale obiectului“, explică Lidia.

Când obiectul este perfect uscat, el intră în cuptor pentru prima ardere, aceea de deshidratare, care se mai numește și biscuitare. După răcirea cuptorului, obiectele sunt scoase și se aplică glazura. După uscarea glazurii, obiectele intră la a doua ardere, aceea de glazurare, care se face la o temperatură mai mare.

„Există și o a treia ardere, în cazul în care personalizarea sau decorarea se face prin aplicarea unui print special – decalcomanie, arderea fiind necesară pentru a fixa imaginea pe suprafața glazurii. Odată răcite, ceștile pot fi folosite.“

Lidia Nicolae modelează lut roșu, cel care devine teracotă, gresie albă și neagră, dar are în teste și câteva tipuri de porțelan care se lucrează pe roată. „Fiecare proiect vine cu provocări, pentru că de fiecare dată oamenii își doresc ceva nou ca formă sau ca model de glazură.“

Ceștile personalizate manual presupun mai multă muncă, însă și satisfacția este pe măsură.

„Am avut un astfel de proiect pentru cafeneaua Mokasirs, unde primele 120 de cești au fost personalizate manual, prin pictarea logoului cu roșu. Un alt proiect cu mai mulți pași de lucru a fost pentru Hai la Cafea, unde au fost două culori de glazură, plus aspectul de glazură scursă, care a fost realizat manual. A urmat apoi aplicarea logoului și a sloganului pentru personalizare.“

Zizzou este încă în etapa în care transferă tehnicile și cunoștințele dobândite în crearea de bijuterii către producția veselei. La fel ca în cazul bijuteriilor, Mihaela Pop a folosit pentru cești, pe lângă porțelan, și cuprul sau alama prelucrate manual de un meșteșugar tradițional.

„Procesul de realizare a unei ceșcuțe lucrate manual este destul de complex, cu siguranță mai elaborat decât ar putea cineva să își închipuie dacă nu are contact cu domeniul ceramicii.“

E bine de știut așadar că ceștile din care ajungem să ne savurăm cafeaua sunt ele în sine povești, într-o lume a cafelei în care doar poveștile sunt cele care contează.

Cultură