De la industrial si toaleta publica la trendy
De la industrial si toaleta publica la trendy
La Londra si New York cladiri si chiar cartiere intregi isi schimba destinatia si asa numita “reconversie a spatiilor” e de mult timp o moda. Cartierele industriale au devenit destinatii trendy, cu baruri si magazine de lux. Acum febra transformarii cuprinde si Bucurestiul.
Cele mai moderne cartiere rezidentiale ale Capitalei se construiesc la periferie, vechiul centru e in renovare, vilele devin restaurante, in timp ce toaletele publice ajung cafenele. Asa arata acum Capitala. Harta Bucurestiului peste 10-20 de ani devine astfel un exercitiu interesant de imaginatie.
Atat centrul vechi, cat si zona Rahova sunt acum in atentia arhitectilor, care si-au pus in gand sa dezlipeasca de pe aceste cartiere eticheta “rau-famat” si sa lipeasca una “de lux”. Arhitectul Bogdan Teodorescu de la Studioul de proiectare si arhitectura Inovations crede ca Lipscanii vor deveni in timp “downtown”-ul nostru, cum s-a intamplat si in celelalte capitale europene. Dupa restaurare, consolidare si schimbarea infrastructurii, zona isi va recapata farmecul. Accesul va fi strict pietonal, iar ca functiune vechiul Lipscani va ramane o zona comerciala si de prestari servicii. Cu o “mica” diferenta probabil: vor disparea negoturile cu rochii de mireasa si bibelouri. “Pentru ca spatiul va ramane restrans, singurul tip de magazin potrivit va fi cel de lux, in care se gasesc lucruri putine, dar deosebite”, remarca Bogdan Teodorescu. Acelasi arhitect marturiseste insa ca, in plus, el ar face din hanul Gabroveni un centru multifunctional modern, cu magazine, birouri, cinematograf si teatru.
“Spiritul Bucurescilor moderni” se zbate sa iasa de sub daramaturi nu numai in centrul istoric, ci si in alte zone ale capitalei. “Vama Bucuresti-Antrepozite” de pe Calea Rahovei va deveni, la initiativa firmei de PR DC Communication, “un centru al creativilor”, adica sediul mai multor firme (de arhitectura, de publicitate, de web design, plus o galerie de arta). Departe de a fi doar o investitie de real-estate (cam 1,5 milioane de euro restaurarea), noua cladire este “un proiect de comunicare cu expresie in arhitectura si urbanism”, spune Teodor Frolu, arhitect si Co-Managing Partner al DC Communication. Valorificarea traditiilor incepe sa fie o tendinta, la fel cum este si fenomenul de “branduire” a unei zone, pentru ca “locuitorii Capitalei simt nevoia sa identifice si sa se identifice cu anumite centre specializate”, explica Frolu.
Daca, pana in secolul 19, Rahova era un teritoriu important cu destinatie industriala, in secolul 20 a decazut la statutul de zona rau-famata a Capitalei. In afara de “Vama Bucuresti-Antrepozite” (care va fi refacuta in urmatorii doi ani), vor mai fi renovate Halele Rahova si Colosseumul, toate in stilul multifunctional de secol 21, dar pastrand in acelasi timp aerul vechi si romantic al secolului 19. Cladirea vechii vami nu va avea insa un caracter strict business, ci va fi deschisa publicului. La parter vor fi expuse picturi si sculpturi intr-o galerie de arta contemporana si, in acelasi spirit, o cafenea va fi mereu disponibila vizitatorilor.
Daca in cazul caselor vechi schimbarea nu e chiar neobisnuita, alta este povestea toaletelor publice care au devenit cafenele-restaurant. De pilda, Alexandra Cafe si Ambiance Cafe, ambele situate in imprejurimi de invidiat, langa parcurile Floreasca si, respectiv, Herastrau, sunt doua locuri frecventate de noua protipendada bucuresteana. Bucurestenii din zona spun ca au fost martori la aceste transformari spectaculoase. Unul dintre vecinii cafenelei din Floreasca spune ca se gandea chiar inainte de aparitia ei ca ar fi o afacere buna, care s-ar potrivi in zona. Dar i-au luat-o alti investitori inainte.
Daca vii pentru prima oara la Ambiance, e greu de crezut ca aici a fost o toaleta publica. O terasa eleganta la intrare, pereti de sticla, fotolii de piele. Vedete si paparazzi se intalnesc aici si se privesc unii pe altii pe sub ochelarii negri, in timp ce sorb cafele si cocteiluri scumpe. Dinu S. spune ca e de acord cu schimbarea si admira faptul ca s-au investit foarte multi bani in acest loc, pentru ca arata ca un bar occidental. Vine aici de cativa ani, pentru “atmosfera placuta si pentru ca intalneste multe persoane din lumea buna”.
Pe de alta parte, prietenul sau, Mihai C. protesteaza: “Nu mi-ar placea sa merg intr-un astfel de loc, m-as gandi mereu ce a fost acolo inainte. Si ce se intampla cu cei care foloseau toaleta? Ar trebui sa fie ca in cazul copacilor: dai jos unul, trebuie sa plantezi 10”.
Situat in Parcul Herastrau, vizavi de Satul Francez, restaurantul Alexandra Cafe se vrea un local select. Atmosfera e usor incordata, perechile de ochi te masoara din cap pana-n picioare, mereu aceleasi priviri intepate. Uiti de ele insa dupa ce ti se aduce mancarea, delicii din bucataria italiana si internationala. Cu toate acestea, parerile raman impartite – Irina T. recunoaste ca “este intr-adevar un restaurant cu gust. Atat mancarea, cat si decoratiunile interioare sunt impecabile, dar nu pot sa nu ma gandesc la faptul ca merg sa iau cina intr-o fosta toaleta publica”. Insa parintii ei, care stiu zona dinainte, recunosc ca schimbarea e bine venita.
Arhitectul Bogdan Teodorescu spune ca nu are nici o problema cu astfel de transformari, pentru ca se fac igienizari, dar a face un restaurant intr-un loc ca acesta i se pare putin exagerat. Este insa evident ca nu putea ramane toaleta, odata intrat in proprietatea cuiva, pentru ca o toaleta nu e o afacere. “Pentru un arhitect, totdeauna e o provocare cand e obligat sa construiasca intr-un spatiu deja existent si sa schimbe o functiune”, adauga Teodorescu.
Si firma sa a realizat un proiect asemanator in Buzau, unde s-a construit un fel de complex comercial pe fundatia unei autogari. La subsol este amenajat un restaurant, la parter un magazin de materiale de constructie, iar la etaj se afla birouri si locuinta personala a proprietarului. In tara mai sunt si alte exemple, chiar mai spectaculoase, cum ar fi cel al unui grajd din Vrancea devenit discoteca.
In toate marile orase, cartiere intregi au trecut prin transformari majore. Londra e un exemplu vestit, cu “dock”-urile sale. In anii ”80, in locul portului vechi au rasarit cartiere de locuinte. Interesant este ca s-a pastrat imaginea specifica, industriala: locuintele au pereti de caramida, inalti, geamurile sunt foarte mari. “Docklands”, cartierul fostului port, e un loc care a suferit multe operatii estetice. Navele, macaralele si depozitele au facut loc birourilor, barurilor si apartamentelor scumpe. Locuitorii s-au schimbat, ca si afacerile. Aici nu mai lucreaza hamali, ci functionari in costume de firma.
Acest lucru s-a intamplat deoarece primaria a hotarat ca un cartier rezidential ar fi mai potrivit in locul depozitelor si constructiilor de atunci, explica Teodorescu. De altfel, in majoritatea oraselor, spatiile centrale construite cu cel putin 100 de ani in urma nu mai sunt potrivite si patura superioara se muta la periferie, in timp ce saracimea ramane in centru.
Soho si Tribecca sunt doua cartiere newyorkeze care au apartinut zonei industriale. Dar, odata parasite de muncitori, au fost invadate de artisti si locul fabricilor a fost luat de galerii, de designeri si magazinele lor, de restaurante sofisticate si baruri la moda. In acelasi timp, chiriile au crescut mult si zona e foarte cautata de turisti.
Meatpacking District (Cartierul Macelarilor) din New York a fost de asemenea o zona industriala, unde se taia si se prepara carne in nu mai putin de 250 de macelarii si fabrici. Si acum mai functioneaza 35 dintre ele, dar in vecinatatea unor galerii de arta, a magazinelor de lux, a unor hair stylists si a unor hoteluri moderne ca Hotel Gansevoort. Acum Meatpacking District a ajuns cel mai sofisticat cartier newyorkez, iar noaptea lumea buna umple cluburile exclusiviste precum Hogs & Heifers, Mother sau Cooler, unde cocteiluri de zeci de dolari se imbina cu efectul multor decibeli.
In majoritatea acestor cluburi intrarea e pazita de “cerberi” care hotarasc dupa vestimentatie daca esti sau nu destul de “trendy” ca sa intri, deviza lor fiind “For Pretty People Only” (numai pentru oameni frumosi). Clubul Level V, cu peretii sai de caramida si luminile rosietice, e printre cele mai apreciate si e vizitat si de vedete ca Shannen Doherty.
Pe principala artera a Gansevoort Market (numele actual al cartierului), alaturi de restaurante vestite (Spice Market, Pastis) gasim si vitrine de lux ale magazinelor Stella McCartney, Alexander McQueen si Yigal Azrouel. O schimbare care-ti ia ochii, daca ne gandim la sorturile macelarilor de altadata.
Contrastele sunt asadar la moda: nou si vechi, inalt si scund, industrial si clasic. iulia.stancu@zf.ro ; anca.negoita@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
