De ce prinde luxul în România: „Oamenii vor să arate că au bani“
Noam Lenzini, managing director Rafael & Sons Diamonds & Jewelries, o companie israeliană producătoare de diamante și bijuterii, explică de ce crede că România este locul ideal pentru afacerea sa: „Am văzut aici mașini pe care nu le-am văzut în Milano sau în Israel. În Israel cred că avem unul sau două Ferrari în toată țara și suntem o națiune bogată“.
Noam Lenzini, managing director Rafael & Sons Diamonds
& Jewelries, o companie israeliană producătoare de diamante
și bijuterii, explică de ce crede că România este locul ideal
pentru afacerea sa: “Am văzut aici mașini pe care nu le-am văzut
în Milano sau în Israel. În Israel cred că avem unul sau două
Ferrari în toată țara și suntem o națiune bogată”.
Lenzini are puțin peste 30 de ani, dar lucrează în compania pe care
o conduce astăzi de aproape zece ani, scrie revista După Afaceri
Premium. “Am devenit managing director în 2005, atunci când
compania a început să producă și bijuterii. Călătoresc foarte mult.
Stilul meu de viață se împarte între Tel Aviv, București, Hong
Kong, New York, Aruba, Roma, Tbilisi, Barcelona și Paris”,
povestește el și adaugă că i-ar fi foarte greu să se decidă asupra
destinației favorite: oscilează între Hong Kong și România.
Care este povestea Rafael &
Sons?
Rafael & Sons a fost lansată acum 35 de ani
de către tatăl lui Lenzini, Rafael Zakai. Cu timpul s-au implicat
și fiii în afacere. La început era o companie producătoare de
diamante polisate – acționarii mergeau în Statele Unite, Hong Kong,
Europa, Rusia și cumpărau diamante, le prelucrau și apoi le vindeau
mai departe bijutierilor.
“Apoi am vrut să ne dezvoltăm afacerea și ne-am gândit: «De ce să
nu creăm bijuterii cu diamantele pe care le comercializăm?». În
plus voiam să vindem și idei, nu doar materia primă. Așa că în
2002 am început să facem propriile bijuterii. Iar în 2005 am
intrat pe piața din România.”
De ce au ales România
“Știam că România
este o țară în dezvoltare, că oamenii muncesc foarte mult ca să nu
mai aibă o situație financiară precară, că încep să fie din ce în
ce mai deschiși la țările capitaliste și de aceea cred că este
ideală pentru un business de genul acesta. În plus Statele Unite,
Marea Britanie, chiar și Israel sunt pline de competiție”, spune
Lenzini, care speră ca în câțiva ani să dețină monopolul în piața
de bijuterii și diamante din România.
“În România sunt din ce în ce mai mulți oameni care își permit
produse de lux. Aici, numai pe drumul de la aeroport până în
centrul Bucureștiului am văzut două Ferrari. Ceea ce înseamnă că
oamenii au bani și că vor să arate asta”.
Ce caracteriza piața de diamante din România în anul
2005?
La început, mai ales în Statele Unite, cei cu adevărat bogați
veneau cu prietenele și alegeau împreună diamantul pentru inelul de
logodnă, după care era creat inelul propriu-zis în funcție de
diamantul ales. În România, lucrurile nu stăteau tocmai așa, astfel
că pentru afacerea celor doi riscul a fost destul de mare.
Cel mai mare și mai scump diamant vândut în România a costat
aproximativ 70.000 de euro și s-a vândut anul acesta. Compania a
avut din al doilea an o mică creștere de vânzări în România, însă
în 2009 vânzările au scăzut (aproximativ 4 milioane de euro cifră
de afaceri), iar despre anul acesta Lenzini spune că “este unul
dintre cei mai buni ani pentru afacerea noastră” și estimează o
cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.
“Vrem să ne extindem și în piața de diamante și bijuterii pentru
pătura de mijloc a populației. Adică vom vinde inele din aur de 18
carate cu diamante la prețul de 2.000 de lei. Apoi, dacă în anii
trecuți produceam 1.500 de piese, acum am redus producția la 750
sau chiar mai puțin. Și, în același timp, vom avea grijă să creăm
piese pentru toate buzunarele. Dacă vii cu 10.000 de euro în
magazin, ai ce cumpăra, dar și dacă vii cu 2.000 de lei, ai ce
cumpăra.”
Bijuteriile nu sunt produse care să intre la categoria
“necesitate”, așa cum sunt mașinile, de exemplu.
De aceea, piața de lux a fost mai mult afectată în acest
segment.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
