Supliment editat de Ziarul Financiar

Stil de viață

De ce nu vine mai mult lux In Romånia?

Exista in Romånia cåteva domenii care au beneficiat de o crestere cu adevarat spectaculoasa in ultimii ani - ma refer aici la publicitate sau constructii, spre exemplu. In ceea ce priveste brandurile de lux, aparitiile sunt foarte putine si, de cele mai multe ori, sosirea unei noi marci coincide cu disparitia alteia, fara absolut nici o legatura intre ele

Exista in RomÃ¥nia cÃ¥teva domenii care au beneficiat de o crestere cu adevarat spectaculoasa in ultimii ani – ma refer aici la publicitate sau constructii, spre exemplu. In ceea ce priveste brandurile de lux, aparitiile sunt foarte putine si, de cele mai multe ori, sosirea unei noi marci coincide cu disparitia alteia, fara absolut nici o legatura intre ele.

Zvonuri despre venirea a unor francize ca Versace sau Armani circula pe piata de ani de zile, dar au ramas, deocamdata, doar la nivelul de zvonuri, nimic concret. Cel mult au avut loc intålniri intre potentiali investitori romåni si firmele respective care, insa, nu s-au concretizat in nici un fel, au ramas la stadiul de discutii. Temerile din partea investitorilor nu sunt legate de suma care trebuie investita, ci de sustinerea ulterioara si de profitabilitatea care este foarte redusa, contrar perceptiei generale, si nu se atinge atåt de rapid precum in alte domenii.

Care sunt totusi motivele pentru care, deocamdata, sunt inca putini clientii care sustin prin cumparaturi brandurile existente, ceea ce intårzie aparitia altor firme mari ?

In primul rånd, se poate vorbi de lipsa unei traditii de a aprecia, cumpara si purta produsele de marca. Marci internationale au inceput sa vina in tara incepånd cu 1993-1994. Timpul este prea scurt, insa, pentru a putea vorbi de traditie in domeniu. As putea da un exemplu tot din estul Europei, unde, in tarile din fosta Iugoslavie exista aceasta cultura foarte bine implementata in ciuda conditiilor economice actuale precare. Produsele de firma sunt apreciate, dorite chiar in detrimentul altor categorii de cheltuieli care ramån fara buget.

Vinovata de absenta multor nume de marca din Romånia se face si lipsa de incredere in colectiile prezentate in magazine, datorita invaziei de falsuri care s-a abatut asupra noastra dupa 1990. A fost si este foarte, foarte greu pentru cei mai multi clienti sa discearna intre produsele originale si cele false, deoarece nu exista experienta in ceea ce priveste cumparaturile de produse de marca, unde se fac si cam cåt ar trebui sa coste. Un al treilea motiv, destul de evident, este libera circulatie a romånilor, posibila doar de cåtiva ani prin eliminarea vizelor. Anterior, posibilitatea restrånsa de miscare prin spatiul Schengen a constituit o bariera foarte mare pentru clienti, acestia fiind fortati sa achizitioneze astfel de produse de pe piata locala, fara alte posibilitati.

Piata locala se face vinovata si de o selectie restrånsa de produse, deoarece bugetele de achizitii sunt categoric mai mici raportate la magazine similare din vestul Europei si, in mod automat, nu este disponibila o gama la fel de generoasa de modele, culori si masuri. Si, la urma urmei, e perfect normal ca oricine doreste sa cumpere produse de marca sa aiba posibilitatea de a alege dintre foarte multe optiuni. Nu in ultimul rånd, o piedica in calea unui apetit mai crescut al cumparatorilor fata de produsele de lux de pe piata romåneasca sunt preturile mai mari, deoarece sunt producatori din acest domeniu care au decis sa-si protejeze piata locala prin liste de preturi diferentiate pentru export versus piata interna. Astfel, cine cumpara din Italia, de pilda, are sanse sa obtina un pret mai bun, tocmai datorita acestei politici a producatorilor. Pe de alta parte, patriotismul lor genereaza diferente de pret de 10- 30%, in defavoarea importatorilor.

De asemenea, metoda de “tax free return” nu este, in mod evident, aplicabila clientilor romÃ¥ni care cumpara de pe aceasta piata. In felul acesta, se pierd intre 10-15 procente fata de cumparaturile facute in tarile din Comunitatea Europeana. In curÃ¥nd insa, prin intrarea RomÃ¥niei in Uniunea Europeana, acest avantaj al lor fata de noi va disparea. Ultimul motiv pe aceasta lista, destul de lunga din nefericire, se refera la confidentialitate.Teama ca achizitiile facute devin publice cu ajutorul mass-media, in situatiile in care banii cheltuiti nu sunt neaparat legali, si ca astfel sa va trage un semnal de alarma asupra persoanei respective este un alt motiv. Nu sunt exemple in acest sens, dar este totusi o temere. Un lucru este cert: daca magazinele existente ar emana prosperitate, s-ar extinde, ar imbunatati serviciile si ar creste in notorietate, atunci, fara dubii, ar creste apetitul celorlalti posibili investitori pentru acest domeniu. Eu ma incapatÃ¥nez sa cred, totusi, ca momentul acesta nu e indepartat si ca, in curÃ¥nd, se va omogeniza si in Bucuresti cel putin o artera comerciala de unde clientii sa poata cumpara, proba si admira ultimele creatii din domeniul modei, fara a mai fi necesare drumuri repetate in tarile vecine cu acest scop.

despina.andrei@alsaboutiques.ro

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția