Dana Iorga: Licenta de zbor pentru vanzari IT

Dana Iorga, absolventa a Facultatii de Aeronave a Institutului Politehnic, conduce acum o firma de distributie de echipamente IT. A ales doua domenii masculine, unul dupa celalalt: mai intai avioanele, apoi IT-ul. Ce a motivat-o probabil a fost aceeasi curiozitate care o face sa citeasca enciclopediile pe care le cumpara fetitei sale sau sa ajunga la cinema chiar si la miezul noptii. Din facultate (“destul de grea”) ii foloseste acum doar partea de logica si inginerie, adica “principiile care iti organizeaza mintea si activitatea”. Asta pentru ca industria in care lucreaza necesita o minte indreptata catre lucruri exacte, chiar daca tehnica de vanzare nu e intotdeauna logica.
La terminarea facultatii, industria aeronautica era intr-o stare destul de proasta, motiv pentru care nu a cautat o slujba in domeniu. Astfel, Dana si-a luat temporar privirea de la aeronave (nici a parasi tara nu era o optiune) si a incercat sa gaseasca alte ocupatii mai pamantene: in industria alimentara, apoi in asigurari si cadastru (documentatii de carte funciara). “Nu mi-a placut, am renuntat. Apoi am luat hotararea sa ma mut cu familia din Constanta la Bucuresti, in 2001”. IT&S a fost prima firma la care a lucrat aici. La inceput ca director de logistica, iar apoi, in 4 ani, Chief Operating Officer. E vorba de a doua functie dupa chief executive, ceea ce inseamna ca se ocupa de toate operatiunile firmei.
La 38 de ani, mai face un master in business la Scoala Academica de Management, pentru ca “era o parte teoretica ce imi lipsea”, recunoaste ea. “Economia politica de la facultate nu intra in discutie, iar in primii ani de dupa revolutie managementul sau marketingul nici nu erau in programa facultatilor”. “In general e bine sa eviti sa reinventezi tu roata daca cineva a facut-o inainte”.
Cand a devenit COO la IT& S, la inceputul anului trecut, cifra de afaceri a companiei era de 4 mil. euro. “Am zis intr-o doara sa o facem de
7 milioane anul asta si mi s-a acordat credit”. Multa lume se uita cu neincredere la ce isi propusese si nu credea ca va reusi. “Dar acum, daca au vazut ca se poate si chiar fac ce imi propun, am mers mai departe”. Urmatorul obiectiv al Danei Iorga e o cifra de afaceri de 30 de milioane de euro pana in 2008, prin forte proprii, fara capital din afara, in conditiile in care toate companiile medii romanesti sunt precaute din pricina integrarii in Uniunea Europeana.
In acest scop a schimbat multe in firma, de la organizare la training pentru personal, la modul in care se vinde, la valori. “Totusi nu am revolutionat nimic, nu am facut decat sa adaptez structura firmei la obiectivele pe care mi le-am propus, pentru ca ar fi fost imposibil sa realizam o astfel de crestere cu aceleasi resurse. Era o secventa logica”.
Ii place sa lucreze cu oameni automotivati, care isi respecta cuvantul. “Suntem o firma cu putini angajati (30-35) si incerc sa mentin o atmosfera cat mai cordiala intre noi, fara a apela la codurile scrise ale firmei. Dar daca am vorbit un lucru imi place ca asa sa ramana, nu imi plac simplele declaratii de intentie”. In acelasi timp prefera ca oamenii sa aiba o imagine de ansamblu despre ce se intampla in jurul lor, chiar daca sunt specializati intr-o anumita directie. Persoanele competente sunt mai importante decat resursele financiare, in opinia ei. “Nu sunt adepta unor persoane de neinlocuit, dar e bine ca oamenii sa aiba notiuni de baza despre partea logistica sau financiara. O structurare a firmei pe functiuni nu mai e la moda, in general toate abordarile care au la baza clientul sunt abordari legate de proces, iar procesul nostru de baza e cel de vanzare. Daca noi fragmentam procesul de vanzare, lucrurile sunt ingreunate, clientii nu mai inteleg nimic, preferam sa avem o singura persoana de contact pentru client, care sa aiba informatii din toate directiile si departamentele, pentru a manageria cum trebuie”.
Cat despre faptul ca atat aeronavele, cat si IT-ul sunt “rezervate” in general barbatilor, Dana Iorga spune ca a fost o intamplare care nu i-a pus probleme. “Ma simt bine, sunt un om energic, am facut fata cu brio tuturor personajelor masculine din departamentul de logistica, altfel niste tipi ok”. Oricum, in momentul de fata proportia e egala in firma, iar la un moment dat chiar erau mai multe femei. “Conteaza cum ne comportam si cum ne facem treaba. Nu am simtit niciodata ca as avea vreo problema, totdeauna am lucrat excelent si cu barbatii, dar si cu femeile. Eu am pretentia ca ma adaptez, altii poate ar spune ca se adapteaza ei”, spune ea razand.
Cam 80 % din zi e petrecuta la serviciu, de la 8 si jumatate pana la 19 in general. “Dimineata incerc sa rezolv problemele zilnice, legate de partea financiara, plati, incasari, analiza lor, apoi imi dedic urmatoarele ore departamentului de vanzari, iar dupa-amiaza lucrez cu directorul de achizitii pe partea de product management sa vedem ce putem imbunatati la portofoliu, cum stam cu stocurile, cum stam cu creditul la furnizori. In ultimul timp mai intervine o sedinta cu Oracle, pentru ca implementam solutia lor informatica in 6 luni, nu intr-un an cat dureaza in mod obisnuit”.
Timpul liber se imparte intre calatorii si carti: “Imi place sa calatoresc cu sotul si fetita mea de 12 ani, dar nu suntem persoane foarte pretentioase”. Din Romania, prefera muntele, nordul Moldovei si Bucovina, unde petrece un timp mai lung o data la 2 ani. “Pentru ca sunt constanteanca ajung si la mare, dar in extrasezon pentru ca aglomeratia ma deranjeaza si nu ma pot odihni. Ca lecturi e o lupta intre cele de business si romanele SF, lupta din care castiga volumele de dimensiuni rezonabile si/sau cartile de management operational in original”.
Ceva din interesul pentru avioane a ramas, dar se manifesta pasiv, in calatoriile cu avioanele de linie. In timpul facultatii a zburat cu planorul la Clinceni si la Iasi, dar nu a mai continuat pentru ca in provincie nu avea posibilitati, ulterior nu a mai avut timp, iar acum se considera prea batrana pentru asta. Totusi nu e exclus ca atunci cand se va plictisi de business sa-si ia licenta de zbor. “Cine stie? Imi trebuie doar timp si energie”, spune ea. “Daca imi pare rau de ceva e ca atunci cand eram studenta nu am acordat mai mult timp zborului. E un lucru extraordinar, iar cu planorul e cel mai frumos, pentru ca e liniste”.
“Ce mi-as dori cel mai mult e ca in cazul in care eu as ingheta lucrurile acum, sa se poata lucra mai departe si fara mine in acelasi ritm. Asta ar fi cel mai bun rezultat al unei munci de organizare. Daca lucrurile pot merge si fara tine, inseamna ca toata lumea stie ce are de facut”, sustine directorul de operatiuni al IT&S.
Deocamdata nu ii zboara gandul la alta firma sau la alt job. “Ma vad bine aici, nu mi-am propus decat sa ma mentin, pentru ca e dificil sa atingi un punct sus si mai dificil sa te mentii. Nu sunt genul de persoana care se plimba in fiecare an de la o firma la alta. Imi place ce fac si vreau sa realizez aici ceva. Pe termen mai lung, nu stiu!” Poate 2 milioane de euro, alta tara, un business propriu? “E greu de spus. Nimic nu e exclus, m-am gandit, dar depinde si de varsta la care o sa imi propun altceva. Poate as alege consultanta, intr-o firma mica-medie, cu un obiect de activitate “smart”. Sunt o persoana cu asteptari normale, nu visez sa devin Regina Angliei, nici sa-l ajung pe Bill Gates din urma cu averea”.
E un om de actiune, care nu are stare nici in birou prea mult timp. Poate de aceea a ales o imagine linistitoare pe unul dintre peretii biroului sau sobru: o reproducere dupa Van Gogh (Cafenea din “Place de Forum”), care o relaxeaza si o face sa viseze cum ar fi sa zboare pana la Arles.

Stil de viață /Din vorba-n vorba cu...