Cunoaste Romania ca pe propriile sale buzunare

Cand a venit in Romania, in urma cu aproape sapte ani, Jihad Jabra a avut un gand: sa cunoasca tara si oamenii ei cat mai bine, motiv pentru care a luat la picior, mai precis sub rotile masinii, toata tara, din Banat pana in Transilvania si din Moldova pana in Dobrogea. A remarcat atunci frumusetile nebanuite ale tarii, gropile din asfalt, dar si obiceiurile locului si oamenii. Calatoria a fost cu folos, macar intr-o privinta: l-a ajutat sa creeze una din cele mai puternice marci de cafea din tara, Nova Brasilia, pe care in 2001, compania a si vandut-o unuia dintre cele mai mari grupuri multinationale din lume, Kraft Foods.

Turist doar ca hobby

Managerul in varsta de 31 de ani Jahrad Jabra s-a nascut in Liban, a facut scoala primara si liceul in Elvetia, studiile universitare la Boston University din Boston, Massachussets (SUA), iar studiile postuniversitare la Londra.

A ramas legat de fiecare cate putin, dar nicaieri nu se simte mai bine parca decat in Elvetia.

“Elvetia este tara care de la varsta de 10 ani si pana la 19 ani a reprezentat pentru mine o familie in sine ca tara, in sensul ca a avut efecte in viata personala. Iar amintirile copilariei mele sunt toate acolo, avand in vedere ca am stat la un internat cu o educatie foarte stricta. Am o slabiciune pentru ea,” recunoaste el, intr-o romana aproape perfecta, invatata mai mult din discutiile pe care le-a avut cu oamenii si cu prietena sa de origine romana decat din carti.

“Poate ca am aceasta usurinta de a vorbi limbi straine in sange, toata familia mea invata limbi straine foarte rapid. Nu stiu daca sunt chiar la nivelul potrivit, asa ca atunci cand sunt intr-un cadru oficial prefer sa vorbesc totusi in engleza.”

Arata mai varstnic decat este si vorbeste cu o anumita intelepciune nascuta poate si din amestecul de culturi prin care a trecut- araba, elvetiana, americana, britanica, bulgara si acum romana.

Acest amestec l-a determinat sa aspire la culturile companiilor multinationale, de pe pozitia de manager intr-o afacere de familie.

Afacerea pe care o conduce a fost infiintata de strabunicul sau, in tara natala, Liban. Initial, afacerea a pornit de la comertul cu cafea, dupa care s-a extins si in alte domenii si, ulterior, si in alte tari.

“Noi, libanezii, suntem un pic ca evreii, adica suntem foarte cunoscuti pentru istoricul pe care-l avem cu comertul.tara este foarte mica, la ultimul recensamant avea 3 milioane de locuitori, acum probabil suntem pe la 4,5 milioane, dar suntem mai multi libanezi in afara Libanului decat in tara,” explica el.

Relatiile tensionate din sudul tarii legate de problemele dintre Israel si Palestina au indepartat potentialii investitori, care, asemenea familiei lui Jabra, spera ca intr-o zi sa faca mai mult business in tara.

Situat pe tarmul Mediteranei, Libanul este traversat de doua lanturi muntoase si, in ciuda suprafetei de numai 10.450 km patrati, cuvantul care o caracterizeaza este diversitatea: din punct de vedere cultural, religios dar si al reliefului.

“E o tara foarte mica, cam cat doua judete din Romania, nu suntem dezvoltati din punct de vedere industrial, insa castigam din servicii. Prin anii ’80, turismul era puternic promovat si aveam un slogan care spunea ca intr-o jumatate de ora poti sa faci ski si apoi poti sa inoti in mare. E ca la Montecarlo, totul e foarte abrupt,” spune Jabra, adaugand ca si in Romania turismul va putea fi capitalizat, la momentul potrivit.

Desi s-a declarat indragostit de farmecul locurilor pe care le-a vizitat, nu are curajul sa se implice in afacerile cu turismul romanesc. Cel putin nu deocamdata.

“Turismul are secretele lui si are nevoie de know-how. Turismul romanesc ar putea sa devina o afacere buna, dar dupa parerea mea e prea devreme. Cunosc o multime de oameni, chiar competitori care au investit in turism si vedem cum aceasta investitie se intoarce catre ei, dar vedem ca e foarte greu, asa ca in loc sa investim in turism preferam sa ne ocupam de prioritatile pe care ni le-am stabilit,” afirma Jabra.

Un oras fara viata de noapte

In afara calatoriilor, practica tenisul, la baza Cutezatorii, unde are ocazia sa intalneasca si alti oameni din businessul sau sau din businessuri diferite. Altfel, il deranjeaza ca pe orice locuitor obisnuit, gropile din asfalt pe care Mercedesul sau achizitionat acum an le resimte din plin si gaseste ca Bucurestiul e lipsit de stralucirea specifica marilor orase europene.

“Lipseste ceva din viata de noapte a Bucurestiului, iar daca te duci la trei-patru restaurante s-a terminat, in alta parte nu mai ai unde sa mergi. Exista baruri, dar nu prea poti intra in ele din cauza atmosferei care merge spre un anumit fel de oameni cu care nu-ti doresti sa-ti petreci timpul,” se confeseaza el.

O chestiune de mandrie

Jabra lucreaza intr-un business de familie, dar priveste cu admiratie la toate marile multinationale.

“Aceste companii pot crea sisteme pe care au posibilitatea sa se autodezvolte si in acelasi timp sa mentina cea ce au. Il admir, de exemplu, pe dl. Henry Nestle, care a creat imperiul Nestle si care si-a construit intreaga filosofie pe calitate. Orice carte de marketing veti deschide, veti gasi acolo, la un moment dat, cuvantul Nestle,” spune el.

Ce sanse mai au insa afacerile de familie intr-o lume atat de puternic globalizata, in care pestele cel mare il inghite, de regula, pe cel mic?

“Presiune exista intotdeauna, din cauza puterii financiare mari pe care corporatiile o au, dar dincolo de bani exista si o mandrie. De altfel, va pot da exemple de mari companii care au rezistat globalizarii ca afacere de familie, cum este cazul Tchibo, care este numarul doi pe piata mondiala a cafelei si care a putut sa se mentina si care a facut achizitii, la randul sau.”

Cu piata pe raft

De fapt, afacerea inceputa de familia Jabra, in orasul Zahle, a facut deja obiectul unei achizitii din partea multinationalei Kraft Foods. Dupa ce a creat marca de cafea Nova Brasilia, compania a vandut-o gigantului american in urma cu doi ani, pentru cateva milioane de dolari. Desi la vremea respectiva Nova Brasilia era lider de piata, astazi a coborat undeva pe locurile trei-patru. Dar intre timp au aparut numeroase alte marci de cafea si, prin urmare, competitia a devenit mai dura.

“Parerea mea este ca trebuie sa privim lucrurile pe termen lung, deoarece Kraft este, in Romania, unul din primii jucatori pe piata cafelei si va ramane asa. Nu e important sa privim lucrurile pe termen de cinci ani de zile, cred ca ar trebui sa vedem cum se misca. Este o firma mare, au un sistem foarte profesionist si au cunostinte de sute de ani cum se fac afaceri,” spune el.

Cu banii din tranzactia cu Kraft, Supreme si-a intarit investitiile in fabrica de ciocolata si in brandul Primola, pe care o infiintase in 1995, luand acum, incet-incet din cota de piata a Kraft. Compania a ajuns acum la o cota de piata de aproximativ 12%, fata de 3% cat avea in 2002, conform unor studii.

“Exista multe exemple unde intr-un anumit domeniu exista o colaborare si in altul este concurenta. Fiecare vede care sunt avantajele si dezavantajele, unde exista sinergii, potential si, bineinteles, merge in directia respectiva,” afirma Jabra.

In sala de sedinte a companiei, Jabra si-a organizat, pe un raft, intreaga structura a pietei de ciocolata din Romania, cu toate marcile sale: Poiana, Excelent, Primola, Laura, Africana.

Desi marca Primola a inceput si-a facut loc nu numai pe raftul din sala de sedinte ci si pe piata, Jabra nu este totusi multumit de valoarea actuala a pietei, estimata la 100 milioane de dolari.

“Consumul este foarte redus, din cauza puterii de cumparare scazute si a cheltuielilor mari cu intretinerea. In Bulgaria, unde avem de asemenea o fabrica, consumul este mult mai mare,” spune el.

Inainte de a veni in Romania, Jabra si-a facut stagiul in Bulgaria, unde s-a simtit insa destul de nesigur, din cauza mafiotilor, care “faceau parte din viata Bulgariei.”

“In Romania, in perioada respectiva, cand ne pregateam sa investim, flexibilitatea era mult mai mare si potentialul mult mai mare. Este adevarat ca in perioada 1996-1998 a fost pentru noi o criza, cand incercam sa intelegem ce se intampla, sa ne luptam cu birocratia pe care nici macar marile companii internationale de consultanta, pe vremea aceea in numar de cinci, nu reuseau sa ni le explice. Acum insa lucurile s-au schimbat, iar nivelul de concurenta din Romania este mult mai mare ca cel din Bulgaria,” a conchis el.
claudia.covaci@zf.ro

Stil de viață