Cum va arăta lumea în 2114

„In 100 Years”, o carte scrisă de reputați economiști, dintre care doi laureați ai premiului Nobel, indică cele mai importante tendințe din domeniul socio-economic în următorii 100 de ani, scrie Financial Times.

Ce a scris Martin Weitzman, profesor la Universitatea Harvard: „Tentația de a modifica unilateral condițiile climatice ar putea deveni foarte mare pentru statele lumii”

Prin arderea combustibililor fosili la scară largă, oamenii au creat emisii de dioxid de carbon care au atins un nivel fără precedent. Schimbările climatice apar într-un ritm incredibil de lent și prin urmare, consecințele par atât de departe de noi.

Deja am realizat inginerii geografice fără să vrem prin arderea combustibililor fosili, prin procesele din agricultură, întreținerea caselor sau transporturi. Există însă câteva forme folositoare de geo-inginerie, însă numai una ar putea oferi o soluție rapidă la problema creșterii temperaturilor. Aceasta ar fi crearea unei „umbrele spațiale” prin lansarea unor particule reflectoare în stratosferă care blochează o mică dar semnificativă parte din radiațiile solare.

Efectele climatice ale unei bariere artificiale nu sunt cunoscute în totalitate. Însă cu siguranță regimul precipitațiilor va fi schimbat, probabil în mai rău. Există posibile pericole și pentru stratul de ozon. Dacă lipsesc unele elemente vitale din model, acest lucru ar putea duce la o altă situație în care orgoliul uman inaugurează un eveniment catastrofic.

Ce a scris Alvin Roth, laureat al premiului Nobel în 2012: „Medicamentele pentru îmbunătățirea performanțelor ar putea fi văzute ca parte a unei nutriții sănătoase”

Trendul cel mai important al viitorului este că economia mondială va crește și va deveni mai conectată. Prosperitatea materială va crește și longevitatea de asemenea. În timp ce prosperitatea mărită nu va elimina competiția, totuși va lăsa oamenilor posibilitatea de a alege dacă și cât de mult vor excela. Mulți vor opta pentru o dezvoltare mai lentă, cheltuind mai mult timp pe experiențele tinereții. Perioada de pensionare va deveni mai lungă și vor apărea noi forme de retragere din câmpul muncii.

Medicamentele pentru îmbunătățirea performanțelor ar putea fi văzute ca parte a unei nutriții sănătoase și ar putea deveni obligatorii în unele profesii competitive. Atunci când profesorii asistenți de la economie vor rămâne în urmă cu articolele săptămânale, departamentul de la catedră le va sugera să-și mărească doza de medicamente care cresc creativitatea sau sporesc puterea de concentrare. Unele medicații – cum ar fi cele pentru memorie, ar putea fi văzute ca leacuri pentru lucruri pe care înainte nu le consideram boli.

Cunoașterea mai bună a dezvoltării fetusului va permite părinților să selecteze și să manipuleze unele trăsături genetice ale copiilor. Având în vedere că aceste tehnologii vor fi supuse unor limitări legale în unele locuri, piața internațională a tehnologiilor de reproducere va crește.

Unele dintre cele mai mari schimbări din medicină vor fi de natură tehnologică. […] Pânâ în 2014, ideea de a scoate un rinichi de la cineva și a-l pune la o altă persoană va părea ca un act de barbarie al trecutului. Însă este greu de ghicit dacă transplantul va înlocui xenotransplantarea, care înseamnă primirea unui rinichi crescut într-o fermă de animale, sau prin terapie cu celule stem pentru a crește un organ propriu, sau un rinichi artificial sau pur și simplu prin tratament al bolilor care cauzează îmbolnăvirea rinichilor.

Ce a scris Robert Schiller, profesor la Universitatea Yale, laureat al premiului Nobel în economie în 2013: „Inteligența artificială ne va duce pe un lung trend al unificării culturii la nivel global”

Cercetătorii din IT par să fie de acord cu toții că inteligența pur artificială nu este la îndemâna noastră, cel puțin pentru încă un secol. Pe de altă parte, sunt alții care cred că adevărata inteligență artificială se va ivi în curând. Oricând s-ar întâmpla asta, o consecință importantă va fi un trend pe termen lung de unificare a culturii globale.

Avansul inteligenței artificiale va face ca economia mondială să fie mai eficientă dar va crea o mai puternică corelare între țări și regiuni și în consecință, vulnerabilități mai mari la crizele economice globale.

În această lume a inteligenței artificiale, se vor ivi noi subculturi care nu vor mai fi definite de spațiul geografic. În mod particular, este posibil să se dezvolte o cultură cosmopolitană a unor oameni strâns legați de inteligența artificială, un fel de elite ale lumii, care prin capacitatea lor de a comunica constant, vor tinde să dezvolte raporturi de loialitate unii față de alții decât față de vecinii lor în timp ce miliarde de oameni vor forma un lanț mondial al ghetourilor.

Chiar și între elite, globalizarea culturii nu va fi totală și vor mai exista rivalități religioase și etnice, precum și posibilitatea unui război. Nu va fi o autoritate centrală pentru a controla toate acesta procese care crează riscuri pentru oameni ca indivizi sau pentru societate.

Stil de viață