Cum se bea corect ceaiul, a doua cea mai consumată băutură din lume, și care sunt secretele acestui produs pe care îl preferă și Regina Angliei și alte miliarde de oameni, în frunte cu indienii?

Unii consideră ceaiul a fi un remediu pentru anumite boli. Alții îl văd ca pe un înlocuitor pentru cafea. Există însă și aceia pentru care el este un stil de viață, este o băutură cu care își încep ziua și își încheie seara. Ce face această băutură să fie a doua cea mai consumată din lume după apă, am încercat să aflăm de la specialiști din industrie, de la cei care au studiat proprietățile ceaiurilor și vor să dea informația mai departe. Nu am reușit să dezbrăcăm chiar de toate secretele această „poțiune“, dar parcă am înțeles mai bine de ce o preferă și Regina Angliei și alte miliarde de oameni – în frunte cu indienii, care au consumat anul trecut 1,1 miliarde de kilograme de ceai, și cu japonezii, care au creat o adevărată ceremonie în jurul său.

„În România, ceaiul este consumat mai mult în sezonul rece. Sunt mulți români care beau infuzii doar atunci când se îmbolnăvesc, neasociind ceaiul sau tizanele cu un obicei constant și sănătos, de prevenție“, afirmă Irina Măstăcăneanu, specialist în ceai și fondatoarea teaz.ro.

Mai mult, mulți apreciază „ceaiul“ ca fiind orice infuzie din plante sau din fructe. În realitate, ceaiul (cu etimologie din termenul chinezesc «Chía», de origine cantoneză) este acea infuzie corect preparată din planta Camellia Sinensis, adaugă ea. Restul sunt tizane sau infuzii.

„Demersul nostru la Teaz este în primul rând unul didactic, odată spre a demonta convingerea că ceaiul ar fi un medicament și apoi spre a educa cu privire la aspectele corecte de depozitare, preparare și servire.“

Povestea brandului Teaz a luat naștere în Piatra-Neamț, într-o casă fermecătoare, cu parfum de ceai și de prăjituri: Ceainăria Teaz.

„În cei trei ani în care am administrat ceainăria, am studiat îndeaproape ceaiul, am lucrat cu el și am cunoscut oameni minunați, cu care am împărtășit această pasiune. Așa a apărut dragostea nemărginită pentru lumea fascinantă a ceaiului.“

În 2017, ceainăria Teaz s-a transformat în teaz.ro, un magazin online de ceaiuri și tizane loose leaf, accesorii și cadouri pe bază de ceai, destinat consumatorului casnic. În anii care au urmat, Irina a dus brandul Teaz în industria ospitalității, introducând ceaiurile și tizanele din portofoliu în meniurile restaurantelor și cafenelelor din țară. Mai mult, a dezvoltat o serie de produse pentru reselleri.

În portofoliul Teaz se regăsesc 12 grupe mari de ceaiuri loose leaf: negru, oolong, galben, verde, alb sau puă-erh; infuzii de: fructe, plante, rooibos și maté; cinci tipuri de ceai matcha și șase feluri de blooming flower, însumând toate peste 150 de sortimente.

„Ceaiurile și infuziile simple (dar atât de complexe) provin din diferite origini: China, Nepal, Taiwan, Japonia, India, Sri Lanka, Thailanda, Africa, iar blendurile se pregătesc în trei fabrici înalt certificate din Germania.“

Irina este cea care curatoriază sortimentele ce urmează a fi apoi ambalate în sediul propriu din Piatra-Neamț. Ea nu este doar fondator Teaz și specialist în ceai, ci și tea sommelier în curs de acreditare.

După o bună vreme în care piața locală de ceai a fost „câmpul de luptă“ al marilor jucători internaționali, activi pe segmentul mass-market, cu doar câteva ceainării cu licori de specialitate presărate în unele dintre marile orașe, în ultimii ani au început să apară tot mai multe branduri locale care vor să ducă această băutură la rang de artă sau măcar de pasiune. Teaz, Gadal Tea, Niavis sau Biofarmland Manufactura sunt doar câteva dintre ele, fiecare cu povestea sa perfect diferită.

Gadal Tea, spre exemplu, a apărut dintr-o admirație a artei vechi de secole de a prepara ceai și totodată din dorința de a-i aduce spiritul înapoi, dar cu o sensibilitate contemporană. Gadal, care se traduce prin „înălțător“, este o stare care oferă liniște, dincolo de ritmul vieții moderne. Fiecare colecție cuprinde o varietate de produse organice și este inspirată de plantele cultivate local. Lavanda, coada șoricelului și florile de soc sunt printre cele mai răspândite, fiind totodată renumite pentru proprietățile lor vindecătoare. Celebrând diversitatea ceaiului, cea de-a doua colecție oferă amestecuri atent selectate de fructe și plante aromatice.

Un alt brand local activ pe piața ceaiului este Biofarmland. Este vorba despre o afacere de familie care s-a specializat în timp și în zona de procesare, după cum povestește Katharina Haen, dipl. inginer agronom și cofondator al Biofarmland.

„Fratele meu și cu mine suntem ingineri agronomi. Noi suntem din Elveția, dar am decis împreună cu toată familia (inclusiv cu părinții) să ne mutăm aici, în România, în localitatea Firiteaz din județul Arad, pentru a face agricultură ecologică fără plug, fără pesticide.“

Deși businessul a fost construit de întreaga familie, Katharina recunoaște că visul de a avea și o cultură de plante pentru ceai și de plante medicinale a fost al său. Pe lângă acestea, sub umbrela Biofarmland există și o manufactură unde se produce muștar, precum și o divizie unde se macină făină integrală din boabe cultivate pe câmpurile proprii și o zonă unde sunt amestecate și ambalate cu drag și grijă infuziile. În total, în portofoliul companiei există 18 tipuri de infuzii, toate din plante cultivate de familia Katharinei în propria grădină. Toate plantele sunt ecologice și culese manual – doar părțile specifice, ca de exemplu frunzele de salvie sau florile de la gălbenele, nu toată planta, ulterior fiind uscate la maximum 40 de grade. Așa se păstrează culoarea și valoarea plantei cel mai bine. După aceea, plantele sunt selectate încă o dată pentru amestecul final, fiind totodată ambalate manual.

„Nu avem alți furnizori pentru că nu găsim calitatea pe care o dorim.“ Cele mai căutate sortimente sunt menta – atât cea piperită, cât și spearmint, cunoscută datorită gumei de mestecat Wrigley’s Spearmint. Pe lista preferințelor se mai găsesc amestecurile Somn Ușor, Ceasul Femeilor, Pauza de Masă (un ceai digestiv, bun pentru stomac), dar și infuziile de salvie sau gălbenele. La polul opus, mai puțin căutate sunt cele simple precum păducel, urzică sau coada calului. „Deși sunt și ele foarte sănătoase, acestea sunt mai puțin atrăgătoare poate ca gust sau culoare. De multe ori, oamenii caută un amestec care să aibă și o poveste.“

Irina Măstăcăneanu de la Teaz este de părere că piața de consum din România este destul de segmentată. Există persoane care preferă infuziile cu gust intens, de fructe, sau ceaiurile aromatizate, și există consumatori de ceaiuri de origine, simple, însă cu gusturi profunde, multifațetate. Deși infuziile de fructe ocupă un loc fruntaș în preferințele de consum ale românilor, valul actual de conștientizare și de abordare a unui stil de viață sănătos a atras și orientarea spre consumul de ceaiuri de origine, pentru multitudinea de beneficii aduse sănătății.

„Cel mai puțin îndrăgit de către români este ceaiul negru, în antiteză cu situația la nivel global, unde acesta este cel mai consumat sortiment“, explică antreprenoarea care spune că pentru ea ceaiul reprezintă motorul principal în lifestyle, în business, o pasiune nebună și o curiozitate ce invită la învățare și la perfecționare continuă.

În plan obiectiv însă, în piață ceaiul este reprezentat de: ceaiul „ortodox“ – de origine sau de specialitate – , de blenduri ale acestuia, de ceaiul parfumat, ceaiul matcha, ceaiul aromatizat, ceaiurile prelucrate: CTC sau LTP – specifice ceaiurilor la plic, de băuturi îmbuteliate ce au ceaiul ca ingredient, de tizane sau infuzii de fructe sau de plante, de rooibos ori maté, dar și de toate acestea folosite ca ingrediente în industria alimentară (patiserie sau cofetărie) sau în mixologie: tea tinis, latte-uri, bubble tea.

Deși pentru mulți ceaiul și cafeaua sunt într-o competiție, Irina vede între cele două o relație de prietenie, de complementaritate.

„La nivel de stil de viață, în România sunt mult mai mulți iubitori de cafea decât de ceai, dar apar situații în care cele două băuturi se pot substitui sau se pot completa pe durata unei zile.“ Teina din ceai este mai prietenoasă decât cafeina din cafea pentru unii consumatori. Pentru alții este invers, fiecare organism metabolizând diferit substanțele ingerate. Dezvoltarea pieței cafelei în ultimii ani din România, cu precădere segmentul cafelei de specialitate, creșterea numărului de barista și accentul pus pe educarea clienților, toate aceste tendințe reprezintă o oportunitate și pentru dezvoltarea pieței ceaiului de specialitate.

„Un efort comun de a ne uni forțele ar duce la un reach informațional mai mare.“

Katharina Haen spune însă că, din păcate, infuziile de plante sunt foarte greu de găsit în multe cafenele. Ceaiul negru și cel verde își fac mai degrabă loc în meniu.

„Să găsesc un ceai de mentă într-o cafenea sau într-un restaurant ori în aeroport era acum câțiva ani un «noroc». Deși de multe ori mi-aș fi dorit să beau un ceai bun pe drum, găseam în cel mai bun caz plicuri fără gust.“ Nici acum situația nu diferă mult.

La rândul său, fondatoarea Teaz recunoaște că s-a confruntat cu multe piedici (în HoReCa), intrând în competiție cu comoditatea ceaiului la plic – obținut de cele mai multe ori din reziduurile rămase după prelucrarea ceaiului –, cu competitori care vând produse de linie, de o calitate joasă, dar ambalate frumos, cu rezistența la schimbare a unor manageri de locații, cu contractele de tip Gentlemen’s Agreement din piață.

„Însă majoritatea celor ce ne-au testat produsele au rămas fideli brandului.“ A contat și că nu este vorba de un business apărut peste noapte, ci de o poveste ce s-a consolidat în peste șapte ani de eforturi constante de cercetare, dezvoltare și dedicare.

„Un alt factor diferențiator este cel educațional. Pentru consumatorul casnic am inițiat dialoguri informative direct cu un specialist în ceai. Atât cât ne-a permis pandemia, am organizat sesiuni de cupping sau tutoriale online.“

În ceea ce privește produsele Biofarmland, acestea au un ambalaj negru, simplu, cu o „fereastră“ transparentă pentru a se vedea produsul. „Nu convingem cu multe cuvinte, ci cu simplitatea ambalajului, lăsăm plantele să vorbească.“

Amestecurile sunt făcute în așa fel încât să atragă atât vizual – prin prezența petalelor de flori sau prin diversele culori ale plantelor –, cât și gustativ. Contează și că ambalajul este complet reciclabil, inclusiv folia. „Sunt elemente mai scumpe, dar punem accent pe sustenabilitate cât de bine știm.“

Ceaiurile companiei sunt disponibile pe site-ul propriu, iar anumite sortimente pot fi găsite în drogheriile dm drogerie markt, precum și în unele magazine bio sau naturiste. Iar totul a început din pasiunea pentru ceai.

„Toată familia bea mult ceai. Bem litri întregi zilnic. Vara umblăm cu termosul după noi, atât la birou, cât și în oraș.“

La fel ca în cazul cafelei, nici la ceai nu există un anumit anotimp ideal pentru a-l consuma. Mai mult, în cazul acestei băuturi nu există nici un moment al zilei mai potrivit ca altul. Ce contează e să fie o infuzie naturală ori un ceai de specialitate, curatoriat cu grijă de specialiști.

Irina Măstăcăneanu, specialist în ceai și fondatoarea teaz.ro: „Demersul nostru la Teaz este în primul rând unul didactic, odată spre a demonta convingerea că ceaiul ar fi un medicament, și apoi spre a educa cu privire la aspectele corecte de depozitare, preparare și servire.“

Katharina Haen, inginer agronom și cofondator al Biofarmland: „Fratele meu și cu mine suntem ingineri agronomi. Noi suntem din Elveția, dar am decis împreună cu toată familia (inclusiv cu părinții) să ne mutăm aici, în România, în localitatea Firiteaz din județul Arad, pentru a face agricultură ecologică fără plug, fără pesticide.“

Gastronomie