Cum s-a schimbat moda în vremea pandemiei: pijamalele au devenit ținuta de bază, cămășile și sacourile sunt utile în videoconferințe, dar pantalonii și fustele sunt opționale
Până nu de mult, ținuta office era una, hainele pentru ieșit în oraș seara erau altele, iar dacă evenimentul o cerea - o piesă de teatru sau un concert - atunci cu siguranță că se impunea o schimbare a pieselor vestimentare cu unele adecvate situației.
Expresia spune că haina îl face pe om. Nu cred că e așa, dar cu siguranță piesele vestimentare spun o poveste. Ține de fiecare dintre noi să decidem cărui gen literar îi aparține această poveste și ce impresie lasă asupra celor care o „citesc“, privesc adică. Dacă până acum o lună-două fiecare își conturase, mai mult sau mai puțin, propriul stil vestimentar, pandemia actuală de Covid-19 a dat peste cap garderobe întregi. Mai exact, le-a redus, nu de puține ori, la pijamale și haine de stat în casă. Uneori își mai fac loc printre ele și o cămașă sau un sacou menite să salveze aparențele în timpul unei ședințe video, dar cam atât. Pantalonii și fustele au devenit opționale sau chiar inexistente. În acest context, povestea pe care o spun hainele s-a scurtat și simplificat semnificativ. Ce înseamnă asta?
Am discutat cu jucătorii din piața de fashion online și offline despre cum arată moda în vremea telemuncii și am întrebat psihologi și sociologi despre rolul hainelor în timpul acestei pandemii de Covid-19. Din ce am aflat am scris o poveste narată de După Afaceri Premium și realizată cu sprijinul answear.ro.
Până nu de mult, ținuta office era una, hainele pentru ieșit în oraș seara erau altele, iar dacă evenimentul o cerea – o piesă de teatru sau un concert – atunci cu siguranță că se impunea o schimbare a pieselor vestimentare cu unele adecvate situației. Acestea sunt doar câteva exemple menite să ilustreze complexitatea unei garderobe și impactul psihologic pe care hainele l-au avut dintotdeauna asupra oamenilor.
În ultima perioadă însă, clasica pereche de pijamale a devenit atemporală, universal valabilă, suficient de business-casual pentru ținuta de birou, dar și versatilă pentru o cină romantică în bucătărie și totodată perfect confortabilă pentru o întâlnire cu prietenii – via Zoom – în dormitor, la un pahar cu vin.
Specialiștii spun însă că ideal ar fi să existe o delimitare între muncă și viață privată, iar cel mai facil mod ar fi cu ajutorul hainelor. Ce înseamnă asta?
„Un rol pe care hainele îl au este acela de diferențiator între viață privată și viață profesională. Prin urmare, chiar dacă întâlnirile de muncă sunt virtuale, este important să se discrimineze între persoana care este angajată în relații de muncă (ce presupun, în sine, o anumită atitudine și asumarea anumitor responsabilități) și aceeași persoană implicată în activități ce țin de viața privată“, spune Lavinia Țânculescu. Ea este doctor în psihologie, membru al Asociației de Psihologie Industrială și Organizațională, tutore pentru cursul de diagnoză organizațională, consultant organizațional, lector universitar și psihanalist de formare analitică.
Simbolic vorbind, prin „încorsetarea“ care le poate fi asociată, hainele pot contribui nu doar la atribuirea unui status, a unei identități sociale și profesionale, ci și la centrarea atenției pe sarcinile, responsabilitățile sau discuțiile ce se poartă. „Astfel, nu sunt în atenție elemente de tipul: oare voi fi judecat pentru că sunt «altfel» (îmbrăcat) decât ceilalți colegi? Oare tricoul acesta este potrivit sau poate transmite că nu sunt cu totul implicat în aspectele legate de muncă pe care le discutăm?“, adaugă Lavinia Țânculescu.
Raluca Radu, country manager al retailerului online ANSWEAR.ro, spune că a observat în această perioadă mai multe schimbări interesante în comportamentul consumatorilor. În primul rând, a crescut comanda medie și clienții s-au orientat mult către brandurile medium-high.
„Este clar că am și atras un public nou pentru aceste branduri, public care până acum comanda din magazinele fizice.“ Brandurile cele mai căutate în această perioadă au fost Karl Lagerfeld, EA7, Armani Exchange, Polo Ralph Lauren, Coach, Lauren Ralph Lauren, Michael Kors.
„Din punct de vedere al categoriilor de produse la care s-au înregistrat creșteri, aș menționa categoriile de rochii și jeans. Jeans nu a fost pentru noi una dintre categoriile de top în trecut pentru că majoritatea clienților doreau să probeze perechea de pantaloni în magazinul fizic înainte să o comande.“ Odată cu închiderea magazinelor fizice s-a observat o creștere în online la jeans. „La fel, pe categoria de rochii există o creștere semnificativă, bănuim că aici clienții comandă pentru atunci când se va încheia perioada de izolare.“
Totodată, vânzările pe categoria de pijamale s-au dublat la ANSWEAR.ro. O evoluție similară au avut și halatele de baie sau de casă și echipamentele sportive.
„Observăm totuși creșteri mari și pentru rochii, cămăși și bluze.
S-au comandat atât cămăși office, cât și rochii elegante, dar și rochii lejere, haine de sport sau tricouri comode. Și pe categoria de lenjerie intimă am avut o creștere cu 60% a vânzărilor, parte din creștere generată de lenjeria confortabilă și parte din creștere generată de lenjeria sexy.“ Raluca Radu spune astfel că în această perioadă se pot remarca două tendințe când vine vorba de garderoba de pandemie. Pe de-o parte există acele persoane pentru care pijamalele sunt la putere. Există și aceia care simt nevoia de a purta haine pe care în mod obișnuit le-ar avea la birou, măcar în partea de sus a corpului, mai exact cea care se vede în videoconferințe.
„Fustele reprezintă una dintre categoriile pe care am înregistrat o scădere de chiar 20%“, continuă Raluca Radu, care însă afirmă că vânzările de pantaloni și jeans au crescut.
Rolurile hainelor au rămas aceleași, însă s-a schimbat foarte mult contextul în care le putem purta, crede Alexandru Dincovici, sociolog și fondator al companiei Izibiz Consulting.
În primul rând, ele sunt un mijloc de individualizare și implicit de exprimare a unui anumit tip de identitate. În al doilea, care este un rezultat direct al primului, ele pot fi și un mijloc de construire cvasi-disciplinară a unui anumit tip de subiect al puterii. „Acolo unde există, de exemplu, uniformă sau un anumit tip de ținută obligatorie sau aproape obligatorie de birou (cod vestimentar), hainele reprezintă un mod de constituire al subiecților contextului respectiv și chiar al fixării lor într-o ierarhie.“
Hainele, spune el, nu sunt niciodată neutre, ele exprimă mereu ceva despre purtător, începând cu genul și terminând cu alte atribute precum statutul social sau preferințele de o anumită natură.
„În relația cu munca de acasă, și implicit cu autoritatea locului de muncă sau a angajatorului, alegerea vestimentară poate indica pe de o parte asumarea în continuare a unui anumit tip de status – de angajat, subiect al relațiilor de muncă – sau, dimpotrivă, o contestare a acestuia și a noii normalități.“
Alexandru Dincovic dă exemplul primului-ministrul al Noii Zeelande care a apărut în live-uri pe Facebook pe perioada pandemiei îmbrăcată în trening de casă. El consideră că nu e deloc un exemplu rău.
„Pentru că nu trăim vremuri normale și nu suntem la birou, ci acasă, angrenați în activități care încearcă să combine creșterea copiilor cu treburile casnice și cu munca de birou, toate sub același acoperiș, poate e mai firesc să nu ne prefacem că totul decurge la fel și costumul de birou e la fel de potrivit și între două schimburi de scutece și un alăptat.“
Tocmai în acest context, oamenii s-au orientat foarte mult în această perioadă spre pijamale și produse de casă confortabile, spun reprezentanții Sofiaman, un brand românesc ce comercializează astfel de articole vestimentare.
„Un factor important în alegerile clienților din această perioadă a fost calitatea materialului și respectiv fibra din care acesta este realizat.“ De exemplu, foarte mulți dintre clienții Sofiaman au optat pentru produse din bumbac organic sau din bambus.
„Noi chiar am lansat o colecție în plină pandemie și credem că prin imprimeurile colorate și jucăușe am adus puțină veselie în universul de acasă al oamenilor și în special al copiilor.“ Cea mai importantă creștere brandul a înregistrat-o la colecția pentru familie, urmată de pantalonii de casă și cămășile de noapte pentru femei.
„A fost un mix între pijamale și homewear, însă ce e foarte important e că oamenii au mizat mult pe confort. Acest lucru reiese din modelele cumpărate, dar și din materialele preferate.“
O altă schimbare în comportamentul clienților e legată de creșterea cererii pentru piese separate: tricouri, bluze sau pantaloni, acele produse esențiale din viața de zi cu zi.
Lavinia Țânculescu consideră că diferența, până la un moment dat, nu se face, de exemplu, în cazul doamnelor între a purta un tricou de casă și un tricou de zi, ci între a purta un tricou cu sau fără sutien.
„Exact cum sutienul asigură un grad suplimentar de distanțare în interacțiuni, așa și hainele de casă și cele de birou au rolul de trasare a unor limite între cele două lumi și de transmitere a mesajului că persoana este dedicată uneia sau alteia dintre lumi în funcție de ce a ales (consimțit) să poarte.“
Ea crede că abordarea unui stil vestimentar mixt, adică a avea în partea de sus cămașă și în partea de jos pijama, induce – la nivel mental – o mai mare confuzie.
„Cu alte cuvinte, nu ești nici cal, nici măgar, nici călare, nici pe jos, un fel de centaur sau sirenă. Precum nu ești în întregime nici domestic, nici social, mintea ta este împărțită între cele două lumi (roluri) și, total, nu reușește să fie nici într-o lume, nici în cealaltă.“ Mai exact, mintea este mereu preocupată de procesul „deschis“ în celălalt rol, iar acesta este motivul pentru care aportul s-ar putea să nu fie complet nici într-o parte, nici în alta.
„Fără a mă pronunța neapărat legat de sănătatea mentală, un tip diferit de haină pentru activități care nu implică statul în pat, cu constrângerile corporale aferente, te poate ajuta și la delimitarea unor părți ale zilei, în lipsa unor repere venite din exteriorul locuinței, și la o productivitate ceva mai bună“, confirmă și sociologul Alexandru Dincovici. A purta o pereche de blugi în casă, de exemplu, îți poate aduce aminte, de fiecare dată când vrei să te întinzi pe canapea, că ai totuși altceva de făcut, doar pentru că materialul îți limitează mișcările. În plus, aranjatul și îmbrăcatul fac parte dintr-un soi de ritual în care angrenezi obiecte cu semnificații legate de muncă și de un stil de viață normal, pre-pandemie, la care cu siguranță ne vom reîntoarce.
„Aceasta este și o modalitate de a preveni o ruptură aproape completă între înainte și după starea de urgență, și de a facilita și reîntoarcerea la viața cu un loc de muncă diferit de locuință.“
Indiferent că e pandemie sau nu, există un segment vestimentar esențial, acesta fiind imun la orice criză. Este vorba de lenjeria intimă, mai exact atât de produse casual și confortabile, cât și cele menite să facă imaginația să lucreze.
„Body-urile Nalu continuă să fie cele mai apreciate produse din ultima noastră colecție, semn că clientele noastre sunt preocupate în continuare de ținutele lor, chiar și în acest context al izolării“, spune Raluca Lupșa, co-proprietar și managing director al brandului românesc de lenjerie intimă Nalu. Ea adaugă că produsele sunt gândite în concordanță cu filosofia brandului NALU, și anume că simplitatea este noul lux. Atât body-urile, cât și lenjeria intimă au un design minimalist și sunt realizate din materiale fine, plăcute la atingere, ce urmează linia naturală a corpului.
„Pentru că promovăm frumusețea naturală a femeilor, produsele noastre nu au în compoziție întărituri din sârmă sau burete, deci toate sunt confortabile, unele dintre ele având o notă sexy, dar mai actuală, mai contemporană.“
Așadar clienții caută, și acum, ca și înainte, produse ce îmbină plăcutul cu utilul, produse care le dau o stare de spirit bună, care sunt confortabile, dar în același timp frumoase din punct de vedere estetic.
„Tot în acest registru, urmează să lansăm o gamă de produse de tip loungewear, care să arate bine, dar să fie și confortabile.“ Raluca Lupșa spune că dincolo de funcționalite, lenjeria intimă contribuie la starea de spirit pe care o persoană o are în timpul zilei. Lenjeria intimă e primul articol de îmbrăcăminte ce intră în contact cu pielea, de aceea la Nalu atenția merge în primul rând către materialele și accesoriile folosite.
„Credem cu tărie că articolele noastre au acest efect asupra celor ce le poartă.“
O filosofie similară are și un alt brand românesc de lenjerie intimă, I.D. Sarrieri, ale cărui produse fac înconjurul lumii.
„Trăim în aceste zile, cu siguranță o perioadă fără precedent în istoria contemporană, iar experiențele zilnice sunt parcă extrase din filme hollywoodiene. La începutul perioadei de lockdown, o mare parte din vânzări au încetinit brusc“, spun oficialii brandului. Pe măsură însă ce această stare de blocaj a fost percepută și acceptată de cei mai mulți ca fiind o „normalitate“ pentru câteva luni, clienții au reînceput cumpărăturile, căutând produse confortabile, în special din segmentul de produse de casă – atât de zi – pantaloni și maieu din catifea sau modal cu inserții de dantelă, cât și de seară – pijamale modal sau mătase.
„În acest moment, se pare că trecem ușor într-o altă etapă, în care obiceiurile de consum ale clienților se îndreaptă spre produse provocatoare, dar prețioase în același timp, precum mini-chemise din mătase naturală cu inserții de dantelă, body-uri, alături de sutiene speciale din broderie franțuzească.“
Pe măsură ce consumatorii se îndepărtează de avalanșa de știri, o mare parte din ei, doresc să poată oferi sau să își poată oferi un mic „răsfăț“ în această perioadă tulbure, adaugă oficialii I.D. Sarrieri.
„Cu siguranță stă în puterea noastră să conștientizăm în fiecare zi că viață este frumoasă!“
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
