Cum e sa traiesti intr-o opera de arta
"Incercati sa numarati liniile drepte care va inconjoara: n-o sa mai terminati", indemna arhitectul si eco-artistul austriac Friedensreich Hundertwasser (mort in 2000), care credea ca monotonia distruge sufletul si nici colturile nu ajuta. El e cel care a construit celebra Hundertwasser Haus din Viena, important obiectiv turistic inca de la inceput, din 1986
“Incercati sa numarati liniile drepte care va inconjoara: n-o sa mai terminati”, indemna arhitectul si eco-artistul austriac Friedensreich Hundertwasser (mort in 2000), care credea ca monotonia distruge sufletul si nici colturile nu ajuta.
El e cel care a construit celebra Hundertwasser Haus din Viena, important obiectiv turistic inca de la inceput, din 1986. Pentru ca artistul dispretuia liniile drepte si colturile, cladirea arata ca o casa multicolora din povesti, in care nici un apartament nu seamana cu altul, nici macar din afara.
Ce se stie mai putin despre artistul filosof Hundertwasser e ca a construit zeci de cladiri de-a lungul vremii si de-a latul lumii, printre care muzee, scoli, o uzina, un spa si chiar o toaleta publica. Ultima sa opera e “Citadela Verde” din oraselul german Magdeburg si a fost terminata luna trecuta. E vorba de un complex de apartamente cu pereti ondulati, un acoperis partial in spirala, o fatada vopsita in roz pal si gri si copaci care cresc in si pe constructie. Nici un etaj (maximum 10) nu seamana cu altul, are 11.000 de metri patrati (inclusiv gradinita, birouri si hotel) si a costat 27 de milioane de euro. Pentru ce atata osteneala, mai ales intr-un orasel industrial? Pentru ca era nevoie de noi locuri de munca si de turisti.
“Citadela Verde” situata vizavi de o catedrala gotica arata intr-adevar ca o sera, cu acoperisul presarat cu copaci, dar si cu cateva sfere din sticla aurita, plasate in varful unor turnulete. E facuta dintr-un fel de argila adusa din mai multe tari si din loc in loc gasesti pante acoperite cu iarba care urca de la primul nivel pana la ultimul. Nu e de mirare ca aici chiria ajunge la 9 euro/m patrat (fata de 5 media din oras), dar majoritatea apartamentelor sunt deja luate.
Hundertwasser a fost de fapt Friedrich Stowasser, pictor, designer si arhitect care si-a luat acest nume (insemnand “sute de ape”) si prenume (Friedensreich -” regatul pacii”) pentru a-l “asorta” idealului sau artistico-filosofic. El voia sa vindece lumea de “poluarea vizuala” si sa readuca oamenii cat mai aproape de natura. De aceea se si autointitulase “medicul arhitecturii”, iar toate lucrarile sale se bazeaza pe forme organice, incercand sa fie in armonie cu natura, si nu cu celelalte cladiri.
Casa Hundertwasser din Viena, la intersectia strazilor Kegelgasse si Lowengasse, are aproape 20 de ani si e cea mai vestita creatie a arhitectului. Are 50 de apartamente si magazine, cativa copaci incorporati, care sa purifice aerul, dar nu e usor de trait in ea.
Andreas H. Kraus locuieste acolo de la inceput si spune ca a trai intr-o astfel de constructie e o experienta aparte: “Pe langa faptul ca spatiile deschise faciliteaza comunicarea cu vecinii, daca urci pe acoperis te trezesti intr-un adevarat parc”. In plus, fatada colorata te binedispune imediat ce dai coltul si iti vezi casa, adauga Kraus. Dezavantajul ar fi ca atunci cand deschizi geamul, la orice ora, dai de zeci de oameni cu aparatele de fotografiat indreptate catre cladire.
La capitolul cladiri semnate Hundertwasser mai sunt trecute un muzeu de arta din Viena (KunstHausWien), o uzina de reciclat deseuri (Spittelau Thermal Waste Treatment Plant), un centru de tratament in Blumau (Rogner -Bad Blumau Hotel & Spa, “cea mai mare opera de arta locuibila”) si gara din Uelzen (Germania). Chiar daca operele sale sunt contestate, meritul lui principal e ca a facut orasele mai placute si a indemnat oamenii sa viseze. Color si fara colturi.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
