Cum arată viitorul muncii? Există multe variabile când vorbim de viitorul muncii, dar există totodată și trei constante, și anume tehnologia, flexibilitatea și wellbeingul. Ce înseamnă asta?

Au trecut deja mai bine de doi ani de când conceptul de work from home (sau remote) a devenit omniprezent în discuțiile cu prietenii, colegii sau partenerii de business. Și culmea e că nu întotdeauna e o conversație despre muncă. Nu inițial, cel puțin. Și totuși, acest subiect se strecoară cum știe doar el și își face loc la masa discuțiilor. Pe de altă parte, ideea de mers la birou, care în 2020, pentru mulți, își pierduse aproape complet din farmec, începe să revină în prim-plan, pe măsură ce oamenii își dau seama că duc lipsa comunicării directe, a cafelelor alături de colegi sau a brainstormingurilor al căror rezultat era, invariabil, o abundență de idei care mai de care mai strălucitoare. Și atunci, în acest context, cum arată viitorul muncii?

„Biroul reprezintă astăzi locul unde te poți conecta cu oamenii“, spune Bertie van Wyk, workplace specialist, global insights group în cadrul MillerKnoll, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de mobilier de birou din lume.

Grupul cuprinde în total 19 branduri printre care Herman Miller și Knoll – care dau și numele firmei -, dar și Hay, cbs (colebrook bosson saunders), Muuto sau NaughtOne și are în portofoliu și piese de mobilier pentru acasă, acoperind astfel întregul spectru de segmente din piața de profil.

Într-o discuție despre viitorul muncii, Bertie van Wyk spunea recent că totul pornește de la statistici. Spre exemplu, 80% dintre angajați vor flexibilitate în ceea ce privește locul de unde lucrează, iar 94% vor același lucru, dar pentru program, adică orele în care lucrează, adaugă el, citând o cercetare de piață realizată Future Forum. Acesta este un consorțiu specializat în cercetare pe piața muncii, fiind fondat din patru nume mari și anume Boston Consulting Group, Slack, MillerKnoll și MLT. Cel mai recent studiu, Pulse, realizat pe baza răspunsurilor a 10.000 de salariați, de la 100 de angajatori (dintre aceștia, 42 fac parte din top 50 cele mai mari firme din lume) au arătat că oamenii vor în esență flexibilitate și un mix de muncă de acasă și de la birou.

Spre exemplu, 20% dintre persoanele intervievate spun că vor să lucreze full-time de la birou, în timp ce 55% preferă hibrid, iar 18% au ales modelul doar remote. Cifrele sunt în plină schimbare, în doar trei luni remarcându-se o serie de modificări de poziții, tot mai mulți fiind cei care văd viitorul muncii ca fiind unul hibrid. Sigur, statistica este una la nivel mondial, dar tendințele sunt confirmate și la nivel local, după cum confirmă specialiștii.

„Există multe variabile când vorbim de viitorul muncii, dar există totodată și trei constante, și anume tehnologia, flexibilitatea și wellbeingul“, spune Tudor Ionescu, head of advisory and transaction services, office în cadrul companiei de consultanță imobiliară CBRE.

De la prima lui formă, biroul a evoluat în funcție de tehnologie. Spre exemplu, acum biroul poate fi mobil, explică Tudor, făcând referire la faptul că poți lucra de oriunde cu doar un telefon și/sau un laptop. Astfel, pentru muncă, astăzi, un angajat trebuie să beneficieze de toate instrumentele tehnice necesare.

„În 2020, spre exemplu (din necesitatea impusă de pandemie – n. red.), toate companiile au investit în laptopuri care să faciliteze munca de acasă.“ Acum, sistemul de lucru este unul hibrid, cu întâlniri atât virtuale, cât și fizice, însă tehnologia rămâne o necesitate de prim rang.

Dar dincolo de aspectele „contorizabile“, cum ar fi tehnologia, mai sunt alte elemente care definesc astăzi viitorul muncii, iar starea de bine sau wellbeingul este unul dintre ele.

„E vorba de filosofia în jurul căreia se construiește modul de lucru“, spune Tudor Ionescu. Dacă avem acces la lumină naturală, la temperaturi customizabile, la confort acustic și la aer natural suntem mai productivi, explică el. Totul trebuie să fie reglabil, customizabil, fiecare putând să își construiască propriul puzzle.

„Când vine vorba de structurarea și amenajarea unui birou, companiile trebuie mai întâi să lucreze cu un strateg pe workplace și abia apoi cu un designer.“ Dacă acesta din urmă pregătește spațiul pentru a-și primi oamenii, e nevoie și de un change manager care să pregătească oamenii să folosească spațiul.

„Designul trebuie povestit, descoperit, și asta la toate nivelurile dintr-o companie, de la top management în jos.“

Astăzi, liderii nu mai stau în turnurile lor de fildeș, în birourile lor inaccesibile, ci există spații mixte, locuri deschise unde ei poartă discuții cu oamenii. Sigur, își pătrează și un loc care le asigură intimitate, doar că acesta este altfel gândit și construit.

„Aici intervine al treilea element-cheie pentru viitorul muncii – flexibilitatea – și anume cum construiești un mediu unde coaja e fixă, iar interiorul modelabil.“

Biroul trebuie să fie un loc de confluență, adaugă Horațiu Didea, managing partner al companiei Workspace Studio, distribuitor de mobilier de birou și produse arhitecturale și certified dealer al MillerKnoll în România. Circa 90% din business este reprezentat de piesele pentru segmentul de office, iar restul de cele pentru casă.

Compania are în portofoliu peste 100 de branduri de mobilier de birou și soluții de amenajare, însă peste jumătate din business este reprezentat de grupul MillerKnoll cu brandurile sale. Din cele 19 mărci ale gigantului, 10 sunt prezente în portofoliul Workspace Studio în România.

Horațiu Didea e de părere că biroul de astăzi nu mai este locul unde se petrece munca, ci spațiul unde te identifici cu comunitatea, unde mergi pentru socializare.

„Viitorul muncii e definit de unde și ce anume muncim.“

De ce merg oamenii la birou? Bertie van Wyk, de la MillerKnoll, spune că 74% fac asta pentru colaborare și posibilitatea de a avea întâlniri față în față, în timp ce 16% aleg biroul pentru a putea munci în liniște, iar diferența de 10% motivează decizia prin faptul că au întâlniri cu managementul.

„De acasă, oamenii ajung să muncească cu trei ore mai mult pentru că nu au aceeași productivitate. Au probleme de concentrare, mai ales că unu din 11 nu are un birou acasă“, adaugă el citând din cercetarea Pulse.

Totuși, întoarcerea la birou nu e posibilă ca înainte, flexibilitatea fiind cuvântul-cheie. Executivul afirmă că oamenii matinali ajung la 15:00 sau la 16:00 să aibă puterea de concentrare a cuiva care a băut trei beri sau echivalentul în pahare de vin. Păsările de noapte pe de altă parte au un cu totul alt ritm, așa că dacă pandemia ne-a învățat ceva e că uniformizarea muncii nu prea mai e posibilă.

De altfel, și în lumea producătorilor de mobilier granițele dintre segmentul rezidențial și cel de office încep să devină mai difuze. Înainte, mai bine de 70% din mobilierul de birou era format din scaune, mese de lucru și noptiere. Acum, peste jumătate este reprezentat de canapele și alte piese pentru spațiile comune.

„Un birou trebuie să ofere și spații de co-working și un restaurant vibrant și o toaletă la standarde de hotel de lux“, sumarizează această schimbare Horațiu Didea. De aceea, în businessul său, el trebuie să ofere către clienți o varietate mai mare de produse și servicii, de la logistică la consultanță și de la construcții la design.

„Astăzi, nu poți doar să vinzi produse pentru că altfel clientul merge către un magazin online sau chiar direct către producător. Serviciile încep să cântărească tot mai mult în business, e mai degrabă un proces de vânzare consultativă.“

Totodată, pe zona de produse trebuie să ai un mix cât mai variat atât din punct de vedere coloristic și funcționalități, cât și ergonomic, explică fondatorul Workspace Studio. Mai departe, contează ce faci cu aceste piese. Măiestria în a le așeza și detaliile fac diferența.

„La birou nu mai poți avea doar mese de lucru și scaune, ai nevoie de locuri de conectare. Doar 20% din spații rămân intime, restul sunt pentru socializare, muncă în echipă sau mentorat.“

Totodată, angajatorii trebuie să le ofere și acasă oamenilor lor același sprijin fizic și mental ca la birou, completează Bertie van Wyk, de la MillerKnoll.

Grupul a devenit numărul unu mondial în segmentul său după ce Herman Miller (la momentul acela locul 2) a achiziționat Knoll (3), formând MillerKnoll. În forma lui actuală, gigantul a ajuns însă după achiziții succesive care i-au permis să își completeze portofoliul. Totuși, au fost păstrate brandul și identitatea fiecărei companii preluate.

Astfel, doar covoarele și tapetul lipsesc grupului pentru a avea tot ce e necesar pentru amenajarea la cheie a unui birou.

Herman Miller, un nume cu o istorie de peste un secol, care în anii ’30 a revoluționat mobilierul de birou, e recunoscut pentru că și astăzi are piese creionate în acele vremuri, dar care sunt la fel de actuale. Knoll are și el piese clasice, atemporale, dar atuul său este că realizează produse bespoke (la comandă) în propriile fabrici din Italia, unde întregul proces e integrat. Prin achiziția celorlalte firme mai tinere, grupul a reușit să vină și cu o serie de noutăți pentru gusturile noilor generații care, uneori, caută altceva.

La NaughtOne, spre exemplu, o companie care încă nu a ajuns la majorat, sunt 92 de tipuri de materiale și 16 culori diferite pentru fiecare piesă.

„Suntem un brand care mizează pe simplitate absolută și pe posibilități infinite de personalizare. Vrem să fim inspiraționali, nu aspiraționali“, spun reprezentanții mărcii. Aceeași afirmație de la urmă poate fi aplicată și în cazul unui birou care reușește să atragă oamenii înapoi la muncă.

„De cât de actual sau bun e un birou depinde câți oameni vin la muncă“, conchide Bertie van Wyk.

Cultură