Culmea romantismului sau "Sa vezi ce pumni ii dau"
Despre romantismul la barbatul roman s-ar putea scrie volume intregi. Sau mai degraba mormane de maculatura, avand in vedere ca ar fi vorba de fapt, de lipsa sus-numitului elan. Probabil ca cititorul care se simte lezat in sufletu-i romantic de angel radios va pune introducerea asta melodramatica pe seama vreunor frustrari ale autoarei
Despre romantismul la barbatul roman s-ar putea scrie volume intregi. Sau mai degraba mormane de maculatura, avand in vedere ca ar fi vorba de fapt, de lipsa sus-numitului elan. Probabil ca cititorul care se simte lezat in sufletu-i romantic de angel radios va pune introducerea asta melodramatica pe seama vreunor frustrari ale autoarei. Ceea ce e adevarat, dar tin sa afirm ca nu sunt numai ale mele. Cred ca nu exista femeie in Romania care sa nu se planga de lipsa vreunei inclinari poetice in sistemul nervos al partenerului.
Cunosc un domn care nu prea sta bine la capitolul sentimental. Pe langa faptul ca isi va teroriza probabil viitoarea nevasta cu pretentia ca totul sa fie ca la mama lui acasa (mancarea, ordinea, rasfatul, devotamentul si, nu in ultimul rand, gulerele bine apretate), nici nu face cine stie ce eforturi pentru ca macar sa-si imbrobodeasca aleasa (sau alesele, pentru ca are deja mai multe tentative la activ). Nu cumpara flori, nu ofera plimbari la lumina lunii… nimic. Si cand respectiva il anunta ca nu merge bine treaba si isi ia lumea in cap, se mira: “Da” ce-o fi avut si asta , ca doar i-am cumparat vreo 3 parfumuri”. Eu una am renuntat de mult la ideea ca, la un moment dat, al meu partener va face un gest nebunesc si romantic si, de fiecare data cand ma apuca amocul, ma uit la Mandrie si prejudecata sau Bridget Jones, mananc un kilogram de inghetata si ma calmez. Doar din cand in cand mai apare problema florilor. Dar si asta trece repede pentru ca primesc o replica naucitoare: “Nu stii ca doar barbatii care se simt vinovati ofera flori? Eu unul am constiinta curata”.
Capac insa mi-a pus soferul de taxi cu care am avut placerea de a merge cativa kilometri buni saptamana trecuta. Tanar si smecher, o suna pe mama, face conversatie vreo doua minute, dupa care intreaba, presupun eu, de nevasta sau iubita: “Si ce face X? A plecat la serviciu? Mai era suparata?” Mama nu stiu ce-i raspunde, timp in care eu ma impresionez toata si zic in sinea mea: “uite domnule ca exista si barbatul roman sensibil, chiar daca se da drept cel mai tare macho man”. Presupun ca X mai era bosumflata, pentru ca, suindu-se pe culmea romantismului si a sensibilitatii, taximetristul spune: “Da? Bine! Lasa, sa vezi ce pumni in cap ii dau eu cand vin!” raluca.badea@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția