Cu dobanzi real pozitive substantiale, depozitele in lei sunt din nou atractive
Cu dobanzi real pozitive substantiale, depozitele in lei sunt din nou atractive
Pentru ca nu mai au destui bani pe care sa ii pompeze in credite, bancile au inceput sa se concureze si pe partea de economisire, iar in aceste conditii am ajuns sa vedem din nou randamente real pozitive substantiale la depozitele in lei. Evolutia vine dupa ce anul trecut analistii si oficialii bancii centrale spuneau la unison ca vremurile in care se castiga bine din plasamentele la banca “sunt apuse”.
Cresterea dobanzilor a fost alimentata si de intarirea politicii monetare a BNR, care a ales sa profite anul acesta de conditiile mai prielnice de pe pietele internationale pentru a “strange surubul” pe dezinflatie, dupa ce in 2005 s-a vazut nevoita sa prabuseasca dobanzile pentru a tempera intrarile de capitaluri speculative in tara. Relaxarea politicii monetare a stimulat insa atunci ascensiunea rapida a creditului, care a atras dupa sine o incetinire a dezinflatiei, iar efectele se resimt si astazi.
Acum, nimeni nu se mai grabeste sa anunte disparitia iminenta a randamentelor real pozitive, desi nici nu se poate presupune ca dobanzi de peste doua puncte in spectrul real (peste nivelul inflatiei) vor fi mentinute prea mult timp.
O serie de banci au inceput chiar sa garanteze nivelul dobanzii pana la scadenta, pentru a-si convinge clientii sa economiseasca mai mult. In acest fel, clientul poate sa stie inca de la inceput cat va castiga din respectivul plasament, fiind protejat de eventuale scaderi ale dobanzilor pe piata.
In prezent, dobanzile pe piata monetara interbancara s-au stabilizat la nivelul de 8%-9% pe an, incadrand nivelul dobanzii de politica monetara (de 8,75% pe an), iar dealerii spun ca se vor mentine la aceste niveluri si in lunile urmatoare.
Si dobanzile platite clientilor au crescut incet, ajungand sa depaseasca nivelul de 7% pe an, pentru scadentele mai mari de trei luni, la cea mai mare parte a jucatorilor din sistem.
Cand a prezentat ultimul raport asupra evolutiei inflatiei, in august, guvernatorul Mugur Isarescu a dat de inteles ca banca centrala nu are in vedere relaxarea politicii monetare, cel putin nu in viitorul previzibil. Mai mult, continuarea dezinflatiei va conduce la intarirea politicii monetare, in conditiile in care va permite ca dobanda de internventie sa creasca in spectrul real. BNR doreste sa mentina conditii restrictive pentru expansiunea creditului, in conditiile in care vede ca persista un excedent de cerere. Potrivit proiectiilor autoritatii monetare, excesul de cerere ar urma sa dispara abia dupa primul trimestru al anului viitor.
In aceste conditii, analistii se asteapta ca dobanda de politica monetara sa ramana fixata la 8,75% pe an pana in primele luni ale lui 2007 sau chiar sa inregistreze cresteri usoare pana atunci. La acest moment, nimeni nu vorbeste despre o posibila scadere.
Ceea ce inseamna ca si depozitele in lei vor ramane bine remunerate.
Pe de alta parte, valuta nu mai constituie de mult o alternativa viabila pentru economisire, in conditiile in care aprecierea leului a erodat constant randamentele acestor plasamente. Cum si in perioada viitoare este asteptata continuarea intaririi leului fata de euro, cel putin in termeni reali, iar dobanzile la valute nu au sanse sa depaseasca nivelul de 4%-5% pe an, depozitele in lei raman varianta cea mai atractiva, cel putin pentru cei cu un apetit pentru risc scazut.
Cautand sa atraga mai multi bani, tot mai multe banci au lansat fonduri de investitii, care pot asigura randamente mai bune.
Desi presupune un risc mai ridicat decat plasamentele in depozite bancare, investitia in unitati de fond este mai putin riscanta decat jocul pe bursa, dar si profitul care poate fi obtinut este mai mic. Aceasta in conditiile in care fondurile au in general portofolii diversificate, investind in general in instrumente de piata monetara si obligatiuni. Chiar si asa, fondurile, mai ales cele cu expuneri mai mari pe piata de capital, pot inregistra si scaderi, atunci cand bursa merge in jos.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
