Cristina Roșca, editor-șef După Afaceri Premium: Relația purtătorilor cu moda a devenit o replică fidelă a relațiilor interumane. Totul este pasager și fără sentimente. Iar dacă, poate, oamenii au învățat să nu mai sufere din cauza asta, ei bine hainele și planeta cu siguranță o fac

Îmi plac hainele, întotdeauna mi-au plăcut. În funcție de diferite etape ale vieții mele, am colecționat pantofi – într-o vreme, tare de mult. Apoi am donat 90% dintre ei. Altădată, am adunat în dulap zeci de rochii pe care le-am purtat mult și bine. Ulterior, pe o bună parte le-am donat. Mai sunt și cele care au căpătat un soi de caracter permanent în garderoba mea. Am avut și perioada culorilor tari și a imprimeurilor care îți iau ochii. A trecut și ea, dar nu imediat.

Acum sunt la stadiul în care în garderobă domină piesele în tonuri de alb, negru sau bleumarin, cu doar câteva accente de culoare. Îmi place să glumesc că e de la vârstă, doar că tot acum îmi plac paietele și lucrurile cu mult sclipici, tonurile de auriu și argintiu. Iar dacă asta e dovadă de maturitate, atunci nu știu ce să zic…

Singura mea dovadă de maturitate în modă, dacă pot să zic așa, a fost mereu faptul că am purtat tot ce mi-am cumpărat. Chiar și achizițiile din impuls (pentru că au existat destule) au fost purtate, uneori ani la rând.

Mircea Cioponea și Petru Coca, fondatorii atelierului de pantofi bespoke Petru & Claymoor, lansat în urmă cu patru ani, au spus într-un interviu pentru După Afaceri Premium (pe care îl puteți citi în paginile acestei ediții) că piesele manufacturate pot fi purtate cu siguranță și peste 10 ani, devenind astfel investiții personale. Tot ei spuneau că, spre deosebire de clientul de brand, cel care dorește să își afișeze statusul prin purtarea produsului, clientul bespoke este un client educat. „În general, sunt oameni discreți pentru care caracterul excepțional al produsului primează în fața imaginii.“

Pornind de la afirmațiile celor doi antreprenori, mă gândeam că pasiunea mea pentru haine și pantofi, pentru modă în general, nu a ținut niciodată cont de tendințe sau de branduri și, uitându-mă acum în perspectivă, nu poate decât să mă bucure.

Am citit mai multe recent despre economie circulară, despre economie verde și despre poluare. Știam că moda este unul dintre domeniile care poartă pe umeri o bună parte din responsabilitatea poluării, dar nu analizasem niciodată cu atenție cifrele.

Într-o lume în care social media dictează multe dintre tendințe, moda a ajuns doar o modă. Mai exact, trendurile nu apar de două ori pe an, odată cu prezentările marilor case. Retailerii mass-market își completează aproape zilnic oferta cu noi și noi modele. Iar hainele și încălțările ajung să aibă o viață tare scurtă (și tristă).

Pare că relația purtătorilor cu moda este o replică fidelă a relațiilor interumane din ultima vreme. Totul este pasager și fără sentimente. Iar dacă, poate, oamenii au învățat să nu mai sufere din cauza asta, ei bine hainele și planeta cu siguranță o fac. Potrivit studiilor, industria textilă este unul dintre cei mai mari poluatori ai planetei, fiind responsabilă pentru 10% din poluarea cu emisii de gaze cu efect de seră. Mai mult, doar 1% din textilele la nivel global se reciclează. Unde se duc restul de 99% când se duc?

PS: Apropo de sclipici, am aflat foarte recent că pentru cei ca mine – shiny happy people, vorba melodiei R.E.M. – s-a inventat și un termen, holosexual. Îmi place cum sună și îmi asum!

Stil de viață