Ceasuri & Bijuterii /Turism
Cracovia istorie in chihlimbar
Timp de multe secole Cracovia a fost capitala, resedinta a regilor Poloniei, un punct de atractie pentru savanti si artisti din intreaga Europa.
Timp de multe secole Cracovia a fost capitala, resedinta a regilor Poloniei, un punct de atractie pentru savanti si artisti din intreaga Europa. Talentului si fanteziei lor Cracovia le datoreaza nenumaratele opere de arta si monumente arhitecturale cu care se mandreste astazi, fie ca e vorba de Castelul in stil renascentist de pe Dealul Wawel, de Bazilica Sfintei Marii, construita in stil gotic, de halele si magazinasele in care micii mestesugari isi desfaceau produsele inca din Evul Mediu, de pitorescul cartier evreiesc Kazimierz sau, de ce nu, de cartierul Nowa Huta, cu o arhitectura specifica “realismului socialist”, care, peste ani, va deveni si el o “picatura de istorie incremenita”. Desi rolul administrativ al orasului astazi este mai putin semnificativ, contributia sa in istorie la inchegarea natiei polone si combinatia dintre traditie si modernism capteaza toata atentia vizitatorului.
Piata din centrul vechi al Cracoviei, cunoscuta si sub denumirea de Rynek Glowny, este cea mai mare piata medievala din Europa, datand din secolul al XIII-lea, si a fost special proiectata pentru a atrage cat mai multi negustori in orasul care era pe atunci capitala Regatului Poloniei. In piata se afla biserica Sf. Maria, din turla careia se aude din ora in ora un cantec de trompeta ce se intrerupe brusc la un moment dat, pentru a fi reluat cateva clipe mai tarziu. Intreruperea comemoreaza o intamplare din istoria Cracoviei, cand un gornist incerca sa-si avertizeze concetatenii asupra atacului tatar, dar o sageata i-a strapuns gatul, curmandu-i cantecul. Dupa ce vizitati biserica Sf. Maria, cu cele doua turnuri ale sale, una dintre cele mai inalte cladiri din Cracovia, puteti traversa piata pentru a urca pe treptele stramte ce duc pana-n turnul vechii primarii, care ofera o vedere panoramica asupra orasului. Turnul este tot ce a mai ramas din vechea constructie, care a fost demolata in 1820 pentru ca piata sa poata fi extinsa si mai mult. Primaria adapostea pe vremuri o temnita subterana dotata cu o camera de tortura, langa care se afla o gradina de vara. Mai putin contrastanta este destinatia de astazi a acestor spatii: o cafenea si un teatru. Tot in piata veche se gaseste si unul din cele mai recognoscibile repere ale Cracoviei, un centru imens destinat in trecut negustorilor de textile, mirodenii, matase si alte produse, si care si in prezent este un centru comercial extrem de activ, doar ca oferta e intrucatva diferita, constand in principal din suveniruri pentru turisti, de la cesti si tricouri pana la articole din piele si bijuterii din chihlimbar. Centrul Cracoviei e creionat de Platny, un cordon de verdeata, alcatuit din aproximativ 30 de gradini diferite ca stil, create in secolul al XIX-lea in locul fortificatiilor daramate. Zona gazduieste nenumarate muzee, biserici, teatre, cinematografe, librarii, magazine, dar si restaurante si pub-uri. Daca va imaginati Cracovia ca un mic orasel, ei bine nu e deloc asa, populatia sa apropiindu-se de 800.000 de locuitori. Cum mare parte din viata orasului se desfasoara in centru, un traseu turistic e usor de planificat. De altfel, cea mai cunoscuta ruta turistica urmeaza fidel circuitul desenat de inelul de verdeata al orasului. Traseul urmareste vechea cale regala, pornind de la turnul de paza Barbakan si de la poarta Florian, un avanpost pastrat intact, in ciuda modernizarii orasului din secolul al XIX-lea. De aici ajungeti pe strada Florianska, ce poate fi considerata un fel de strada principala a Cracoviei. In ultimii 800 de ani, strada Florianska a fost martora a numeroase procesiuni, incoronari, funeralii. In prezent, strada a fost luata in stapanire de pietoni, care nu mai tolereaza decat trasurile cu cai, la dispozitia turistilor pentru a vizita zona. Candva un oras de sine statator, Kazimierz a devenit mai tarziu cartierul evreiesc vibrant al Cracoviei, pana cand cel de-al Doilea Razboi Mondial a schimbat totul. Totusi, recent, cladirile aflate in paragina multa vreme au fost restaurate, iar mostenirea evreiasca a fost redata memoriei. Vechea Sinagoga a Cracoviei se numara printre cele mai vechi lacasuri de cult evreiesti din Europa. In urma unui incendiu, in 1557, a fost recladita, exteriorul capatand un aspect renascentist, in timp ce interiorul a ramas in intregime gotic. Grav deteriorata din nou in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, sinagoga a fost reconstruita la jumatatea anilor 1950. Incepand din 1961, acest lacas de cult gazduieste muzeul istoriei si traditiilor evreiesti. Interiorul gotic majestuos al celei mai vechi sinagogi din Polonia a fost refacut cu ajutorul unor exponate provenite din alte locuri: relicve din fostul cartier evreiesc Kazimierz, obiecte de cult si obiecte ce tin de traditii de familie, fotografii vechi, documente, care vorbesc mult si despre viata de dinainte de razboi. Printre ruinele uitatului cartier Podgorze, situat la sud de Vistula, Steven Spielberg a plasat mare parte din cadrele filmului sau Lista lui Schindler. Intalnim in film fragmente din zidul ghetto-ului, farmacia lui Tadeusz Pankiewicz si chiar fabrica Schindler. Filmul a readus Cracovia in atentia intregii lumi, iar cartierul evreiesc a revenit la viata. Aici se gasesc acum cafenele, baruri si restaurante, care desemneaza Podgorze ca fiind cool si trendy. Cafe Rekawka e noua in peisaj, o cafenea boema cu iz literar, cu fotolii asezate langa rafturi intesate cu carti, alaturi de care troneaza o masina de scris vintage. Poti comanda o cafea peruviana, hawaiiana sau costaricana, dupa gust si moft. Drukarnia jazz bar a contribuit esential la revitalizarea spectaculoasa a zonei Podgorze. Drukarnia se foloseste din plin de pozitia sa pe malul raului, clientii putandu-se bucura, in sunetul muzicii, de apusul de soare deasupra Vistulei. In subsolul localului, buna dispozitie e asigurata de DJ sau trupe de jazz care canta live. Piata Bohaterow Getta (fosta piata Zgody) este piata intinsa, situata langa Vistula, traversata de tramvaie. Putini turisti se aventurau atat de departe inainte ca artistii Piotr Lewicki si Kazimierz Latak sa puna in functiune o instalatie permanenta de 70 de scaune aici in 2005. Nowy Plac Zgody – Noua Piata Zgody este un tribut emotionant adus miilor de oameni fortati sa isi abandoneze posesiunile lumesti si trimisi apoi la tabara de munca fortata de la Plaszow sau la Auschwitz. Turul orasului se poate incheia in piata Rynek Glowny. Urmand bulevardul Grodzka, al doilea ca marime al Cracoviei, se ajunge la dealul Wawel, care, inca din secolul al VII-lea, a fost un loc de refugiu la inaltime pentru triburile polone. Pe deal se afla Castelul Wawel, care a servit drept resedinta multor monarhi, si chiar si unui presedinte, dar care acum functioneaza ca muzeu, precum si Catedrala Wawel, unde sunt inmormantati monarhii poloni, dar si personalitati polone, precum eroul Tadeusz Kosciuszko sau poetul Adam Mickiewicz. Se spune ca sunetul clopotului din Catedrala Wawel, cel mai mare clopot din Polonia, cu un timbru profund si mistic, a putut fi auzit foarte rar in cei 500 de ani de existenta a acestui lacas de cult. Ultima data s-a intamplat in 1978 cand Karol Wojtila, fostul Arhiepiscop de Cracovia, a fost ales Papa. “Acest clopot este sufletul Poloniei” avea sa spuna cel ce a devenit Papa Ioan Paul II, una dintre cele mai carismatice si influente personalitati ale secolului XX. In convingerea multora, acel eveniment al anului 1978 a marcat, prin autoritatea morala a celui urcat pe Sfantul Scaun, inceputul sfarsitului erei comuniste in Europa. In preajma Craciunului, in piata veche (Rynek Glowny) a Cracoviei puteti intalni o expozitie inedita, de iesle. Sunt iesle ce cuprind, pe langa personajele biblice si figuri din istorie, incadrate de edificii cunoscute ale orasului. Se lasa antrenati in febra acestor constructii de la scolari pana la pensionari, toti cei care vor sa dea o interpretare proprie istoriei orasului lor si tainei Sarbatorii Craciunului.Ceasuri & Bijuterii /Turism
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
