Contemporani cu Micul Paris

In anul 1939, echipa nationala a Romaniei a jucat cateva meciuri amicale cu Iugoslavia, Letonia, Anglia, Italia si Ungaria. Tot in 1939, Hitler a dat Poloniei ultimatum pentru cedarea portului Danzig si, in acelasi an, a izbucnit cel de-al doilea razboi mondial, cand trupele germane au invadat Polonia. Tot atunci, in Bucuresti se inaugura Academia Militara. Ce este comun acestor evenimente? Pai anul 1939. Si nu intamplator m-am oprit asupra lui…
In preajma sommet-ului francofon, cativa intreprinzatori s-au gandit sa lanseze a nu stiu cata cafenea care sa aminteasca de Micul Paris, Bucurestiul de altadata. Am acceptat sa ma prezint in acest local numai din pura curiozitate, fiindca stiam ca pe vremuri era o carciuma murdara din centrul Bucurestiului, si chiar am vrut sa vad cu ochii mei de ce au fost in stare cu reparatul si decoratul unui loc care numai imbietor nu era.
Cu un nume destul de pompos, Festival 39 m-a intampinat cu o multime de obiecte foarte vechi (pe care le visez si noaptea de cate ori le-am vazut prin localurile bucurestene), o mocheta pe care iti jucau picioarele de moale ce era, o toaleta deosebita cu chiuvete in stil foarte vechi si poze nud ale caror protagoniste dispuneau de forme pre-deceniile anorexice. Am mai beneficiat si de muzica veche frantuzeasca in difuzoare si o multime de fotografii si vederi vechi.
De mult nu am mai intalnit un meniu atat de bogat, care sa cuprinda bauturi pentru toate gusturile (aproape mi-am consumat mina de la pix tot luand notite din meniul personalizat): Pina Colada, Banana Colada, Midori Colada, Cofee Colada, Apple Colada, Manhattan, Old Fashion, Presidente, Godfather, Amaretto Sour, Pink Pussy Cat, Sprung Cooler, Green Orange, Carabean Cruise, Samurai Cooler, Blue Bohemian, Tai Alai, Amour, Marie, Zombie, Rudolfo, Uncle Vania, Russian Snow, Sea Breeze. Din lista shoturilor am ales B52, B53, Red Line, Bouble Gum, Mary. Nici la capitolul cocteiluri fara alcool localul nu statea prea rau: Green Aple, Frozen King Kong, Virgin Mary, San Francisco, Calypso, Red Apple, Fresh, Limonade (care nu stiu ce cauta la aceasta sectiune fiindca nu mi-a parut a fi cocteil, adica amestecatura de licori, ci doar apa plata cu ceva lamaie plutitoare si un pai infipt), Shirley Temple. Pentru cafegii, erau cateva cocteiluri de cafea ca Mozart, Mexican Coffee, Mazzagran Coffee, Napolitana, Bianco Nero, Festival Coffee, Chicago Coffee, Caffe Advokat.
Dupa o astfel de experienta cu intalnirea Bucurestiului de altadata (una chiar deosebit de reusita la care am apreciat in ce au reusit sa transforme vechiul local din aceeasi cladire cu celebrul Han al lui Manuc), pot spune cu mana pe inima ca m-am simtit “contimporana” cu cei din anul 1939, ba chiar mai mult, m-am imbogatit “fiziceste, spiritualiceste si intelectualiceste”.

Stil de viață /DJ CULTURE