Cluburi exclusiviste
Cluburi exclusiviste
Sa ai un IQ de peste 150, sa fii filantrop sau sa joci bridge iti asigura un loc intr-un club exclusivist si intr-un procent foarte mic din populatia lumii. Psihologii spun ca apartenenta la un astfel de club da o senzatie de siguranta, iar sentimentul ca esti parte dintr-o elita e reconfortant. Prestigiul e indiscutabil, dar dincolo de asta, cine sunt privilegiatii si ce inseamna a fi membru intr-un club de acest fel?
Mensani, rotarieni si jucatori de bridge – toti sunt membri ai unor asociatii speciale, cluburi de elita, in care criteriile de acces sunt fie un IQ neobisnuit de mare (in Mensa), fie pasiunea pentru joc (bridge), fie o generozitate bine tintita (in Rotary). In orice caz, cu totii traiesc in lumile lor proprii, altfel decat noi ceilalti…
Cei mai inteligenti oameni din lume
In Oxford s-a infiintat dupa al doilea razboi mondial o asociatie care voia sa reuneasca oameni inteligenti, indiferent de rasa, profesie sau religie. De altfel, numele ii venea din latina (mensa) si inseamna “masa”- o masa de discutii. Membrii Mensa de azi pot fi doctori, soferi, muncitori sau actori (Sharon Stone, Geena Davis).
Ce ii leaga pe toti sunt doar rezultatele peste medie la testele Mensa de inteligenta – un scor de peste 150. De aceea, asociatia e impartita in grupuri speciale de interes, care reunesc membrii cu aceleasi pasiuni: de la heraldica, semantica sau egiptologie la violete africane, Sherlock Holmes, ciocolata, poker, vrajitorie, motociclism etc. Pe oamenii foarte inteligenti nu ii deranjeaza nici sa transpire putin intr-un sport ca: baseball, basketball, football, skydiving.
Accesul in Mensa se face in baza unei simple cereri si a unui test, nu asa de simplu, in urma caruia trebuie sa dovedesti un IQ peste 150. Daca ai acest noroc, esti fericitul castigator al unui loc intr-o categorie care reprezinta 2% din populatia lumii si in Mensa International. Locul acesta se obtine insa numai prin administrarea testului standard Mensa si se mentine toata viata. Testul presupune intrebari de tipul: “Ce numar urmeaza in seria logica: 1, 2, 4, 8?”, cu variante date. Intrebarile se complica insa progresiv, dar testul nu contine probleme de limba. Un antrenament Mensa, nu un test, gasiti pe site-ul asociatiei: www.mensa.org.
Mensa Romania nu este recunoscuta ca grup national, pentru ca are sub 50 de membri – mai exact 17. Explicatia: din 300 de membri, in jur de 280 au plecat in strainatate, iar altii nu par foarte interesati sa isi testeze inteligenta.
Totusi, in iulie au reinceput testarile si la noi (dupa 9 ani), ceea ce da sperante pentru largirea asociatiei. Silviu Novac, vicepresedinte Mensa, spune ca oamenii vin la teste din curiozitate, altii chiar isi fac un scop din a deveni membri, pe cand unii spera sa fie mai avantajati in cariera.
“Activitatea ”nula” (sau aproape…) a Mensa Romania nu este de loc relevanta pentru noi”, spune Nicusor Iacob, “pentru ca suntem membri ai Mensa International, statut care ne da drepturi depline de utilizare a grupurilor speciale de interes”. Organizatia are grija de membrii sai si toti isi propun “sa identifice si sa cultive inteligenta pentru scopurile umanitatii si sa incurajeze cercetarea in domeniul inteligentei”. Si, demn de remarcat, cei mai inteligenti oameni din lume nu fac politica: Mensa nu sustine nici o grupare politica sau religioasa.
In schimb, sunt incurajate schimburile de opinii si diverse jocuri logice prin intermediul revistelor. Printre activitatile grupurilor s-a numarat si concursul de fizica prin corespondenta!
Dar sunt oamenii cu un IQ mare mai fericiti decat ceilalti? Cum el nu indica decat capacitatea intelectuala, nu si trasaturile de personalitate (ambitie, capacitatea de munca), succesul nu e garantat. Psihologul Mariana Man spune ca testele de IQ masoara in general inteligenta in acceptiunea veche. Dar a fi inteligent inseamna a face fata situatiilor noi, a te adapta fara mare efort, a sesiza logicul. Si pentru asta mai avem nevoie si de inteligenta emotionala, cea care ne ajuta sa ne pastram echilibrul. “Pot fi oameni extrem de inteligenti care sa aiba probleme emotionale”, explica Man.
Rotary- “De la noi, pentru ceilalti”
“Roata” a inceput sa se invarta din Chicago, cand un avocat si-a propus sa reconstituie intr-un grup profesional atmosfera prietenoasa si spiritul de intrajutorare al micilor orase de provincie. Numele asociatiei – Rotary – i se trage de la intalnirile care se faceau prin rotatie.
Treptat, misiunea lor s-a largit de la interesele membrilor la cele ale comunitatii. Cat priveste scopurile, stacheta a fost mereu foarte inalta: promovarea unor standarde etice inalte, unitatea intre membrii cluburilor, dar si eradicarea poliomielitei, a foametei, a analfabetismului. Cu toate aceste ambitii nobile, femeile au inceput sa fie admise abia in 1989 in asociatie.
Rotary are peste 1,2 milioane de membri in toata lumea, organizati in peste 30.000 de cluburi, fiind cel mai mare ONG. Si totusi exclusivismul ramane valabil, pentru ca regula este ca fiecare profesie sa fie reprezentata in cluburile regionale de un singur membru. Exista si situatii cand sunt patru-cinci ingineri in acelasi club, dar de specializari diferite. O alta conditie e ca membrii activi sa nu fie angajati politic. Ierarhia este foarte stricta, presedintele nu poate fi ales decat in unanimitate.
In Romania, Club Rotary a depasit un secol si in aproape toate orasele mari functioneaza un Rotary Club, iar in Bucuresti chiar trei. Infiintat in 1929 si reinfiintat (dupa pauza comunista) in ?”92, clubul s-a ocupat de la inceput cu activitati de binefacere.
Jucatorii de bridge sau alt fel de elita intelectuala
In jurul unei mese sunt asezati 4 jucatori, doua perechi. Pe masa, obisnuitele carti de joc. Ar putea fi vorba de un joc de poker, numai ca in dialogul lor apar cuvinte ca “levata”, “licitatie”, “trick”, “defosa”.
Scriitorul Horia Garbea spune ca jucatorii de bridge constituie o elita numai din punct de vedere intelectual, caci altfel in acest club (virtual) sunt reprezentate toate categoriile sociale: de la someri la generali si politicieni, studenti sau veterani. Se poate intampla chiar ca, in aceasta confruntare a inteligentelor, un functionar anonim sa dea lectii unui mare om de stat.
Devotamentul si pasiunea pot fi atat de mari, incat sa tina pana la moarte: s-a intamplat ca jucatori in varsta sa moara la masa de bridge (dar nu din cauza jocului).
O alta legenda spune ca o femeie nu a renuntat la partida de bridge nici in ziua nuntii, ramanand la masa de joc pana in ultimul moment, cand s-a ridicat spunand: “ma scuzati, lipsesc putin, pentru ca trebuie sa ma marit”.
De ce trezeste bridge-ul asemenea pasiuni in randul unor oameni foarte diferiti? Explicatia, spune Garbea, e ca “e un joc minunat, cu care nici un altul nu se compara. E foarte complex, fiind de fapt un sport, care presupune lucrul in echipa si antrenament, chiar studiu”.
Bridge-ul isi are orginile in secolul al XVI-lea, cand in Anglia se juca whist. Treptat, whistul a devenit din ce in ce mai popular, iar in anii 1890 bridge-ul a aparut in America cam in acelasi timp cu introducerea lui in Anglia.
Trebuie spus insa ca numele actual ii vine din limba rusa, in care “biritch” inseamna “anuntatorul /herald” din whist.
In bridge, jucatorii isi anunta contractele, adica angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Jocul a trecut prin multe schimbari, pana cand Harold S. Vanderbilt a perfectionat o noua forma de bridge in 1925.
“La noi e un nivel al jocului foarte bun, dar se joaca mai putin organizat decat in alte tari”, spune Garbea. Latura sociala e mai putin dezvoltata, cluburi oficiale fiind doar doua: Locomotiva si Atomic”.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
