Cine doarme dupa-amiaza departe ajunge

In ultimii ani, mai multe studii au demonstrat ca eficienta la serviciu poate fi sporita daca angajatii trag un pui de somn dupa masa de pranz. Chiar si expertii de la NASA sunt de parere ca 40 de minute de odihna garanteaza o crestere a productivitatii cu 34%.

Desi in multe tari din lume somnul la locul de munca este considerat un tabu, companii particulare si institutii de stat din tari precum Germania, Japonia sau Statele Unite au inceput deja sa introduca in program siesta.

Siesta face bine, astfel incat companii private si de stat din mai multe tari au inceput sa o exploateze ca pe o resursa productiva. De altfel, pentru unii, este vorba de-a dreptul despre o dovada stiintifica: daca angajatilor li se ofera posibilitatea sa doarma un pic la birou, dupa masa de pranz, productivitatea creste. Sursele sunt, cum se spune, calificate si asta pentru ca, in ultimii ani, teoria valorii adaugate a siestei a fost sustinuta de cercetatori de la Harvard University si de la NASA – conform agentiei spatiale americane, 40 de minute de somn dupa masa cresc cu 40% performantele umane – dar si de diferite alte reviste stiintifice din lume. Ba chiar mai mult, cu cateva zile in urma, Liberation, cotidianul stangii pariziene, a dedicat subiectului “Trezirea siestei” patru pagini din suplimentul sau “Munca”; articole din Japonia, Germania, Statele Unite au explicat pe larg cat de mult te ajuta un pui de somn dupa masa sa muncesti mai cu spor si sa eviti accidentele la locul de munca.

Odihna cu efecte colaterale

In anumite situatii, somnolenta poate genera chiar si un business. S-a intamplat in Spania, unde de cativa ani a inflorit o noua activitate comerciala: centre numite “Masajes” unde amatorii isi pot achizitiona o siesta de calitate superioara, adica cea facilitata de un masaj profesionist. Ideea ii apartine unui om de afaceri din Barcelona, care conduce in momentul de fata un lant de astfel de centre in cele mai importante orase iberice. Tarifele pentru un somn de dupa-masa oscileaza aici intre 4 si 12 euro, in functie de durata masajului. De clienti, omul de afaceri spaniol nu se plange, chiar daca mitul conform caruia ibericii ar cultiva cu religiozitate obiceiul somnului de dupa-amiaza este la ora actuala infirmat de statistici: daca in anii ’80, 50% din populatia activa isi permitea acest lux, astazi numai 2 din 10 spanioli o mai fac.

Lucrurile stau insa cu mult mai bine in tarile orientale. Dupa ce merg la cantina pentru masa de pranz, angajatii si managerii chinezi si japonezi dorm o jumatate de ora; cei dintai exercitandu-si astfel un drept recunoscut prin lege, iar sefii, invitati de companie sa-si odihneasca valoroasele capacitati manageriale. In vederea desfasurarii acestui ritual, multe firme japoneze importante dispun de adevarate <saloane de siesta>; aceia care nu si le pot permite, se pot multumi cu inventia unei firme din Kobe – airbag-ul de birou pe care angajatul ostenit isi poate sprijini capul si se poate odihni. In ambele cazuri, obiectivul declarat este acelasi: cresterea productivitatii si a calitatii muncii. Efectul colateral este insa ca, in loc sa se scurteze, ziua de munca se prelungeste.

Din Orient in Saxonia, siesta i-a cucerit si pe nemti; sau cel putin pe primarul din Vechta, care a instituit-o pentru el si pentru angajatii sai, in vreme ce in Statele Unite, obiceiul a fost adoptat la Yarda, o intreprindere metalurgica din Connecticut. La americani, in fiecare zi de luni dupa introducerea orei de vara se sarbatoreste “Ziua Siestei” (pe net la www.napping.com), pentru a recupera la serviciu cel putin acea ora furata somnului de neasteptata prelungire a zilei.

Politica si siesta

In Italia, deocamdata obiceiul siestei nu a patruns, chiar daca, din punct de vedere fiziologic, pentru omul care munceste cel mai corect este ca la ora pranzului sa manance carbohidrati si proteine, iar apoi sa-si satisfaca inevitabila somnolenta indusa de consumul de paste sau de pizza si sa doarma putin. Mai mult, dorinta de a scapa de la serviciu mai devreme cu o jumatate de ora si abonamentul la sala de sport in pauza de masa au schimbat semnificativ obiceiurile muncitorului italian, astfel incat, la ora actuala, de siesta nu-si mai aduc aminte decat locuitorii din Catania, capitala italiana a somnului postmeridian, conform sondajelor.

Pe de alta parte insa, pentru Giulio Andreotti, senator pe viata, odihna dupa pranz este sacra si face parte din stilul sau de viata pe care nu l-a abandonat nici macar pe parcursul celor sapte experiente de presedinte al Consiliului de ministri. “Sunt dependent de siesta”, a marturisit Andreotti, explicand ca ziua sa de lucru ar fi influentata in mod negativ daca nu si-ar face somnul de dupa-amiaza, 20-25 de minute.

Gianfranco Fini, actualul vice-premier italian se odihneste dupa pranz in fotoliul din birou aproape o ora, dar dupa cum precizeaza, nu in fiecare zi. Pentru Antonio Martino, ministrul Apararii, ritualul siestei se consuma dupa toate canoanele in pijama, la fel si pentru sicilianul Domenico Nania, seful gruparii Alianta Nationala din Senat. “Cand reusesc sa ajung acasa la pranz, ma imbrac in pijama si trag jaluzelele”, marturiseste senatorul care, pentru orice eventualitate si-a cumparat pentru la birou si o canapea extensibila.

Poate ca este originea sudista cea care-i uneste pe politicieni in acest ritual al siestei, dat fiind ca printre membrii Ligii Nordului nu este de gasit nici un politician care sa-si intrerupa eficienta pentru un bine-meritat pui de somn dupa pranz.

Romanii nu mai stiu ce e siesta

Pe malurile Dambovitei, binefacerile siestei par a fi fost demult uitate. In pas cu timpurile, Mihai Batraneanu, presedintele companiei PCNet, marturiseste totusi ca, daca ar putea, pentru a le creste productivitatea, le-ar oferi angajatilor sai posibilitatea de a dormi 40 de minute dupa masa. Dar nu se poate, precizeaza el, nu le poate amenaja dormitoare la sediul firmei, iar daca angajatii ar pleca acasa sa manance si eventual, sa doarma, s-ar intoarce la serviciu mult prea tarziu, din cauza blocajelor din trafic. “La noi se lucreaza in foc continuu, fiecare departament are specificitatile lui pentru ca business-ul nostru in sine este unul specific. Ca urmare, mananca fiecare cand poate”. In ceea ce-l priveste, adauga managerul, desi alearga in fiecare dimineata prin padure o jumatate de ora pentru a-si incarca “bateriile”, nici el nu obisnuieste sa-si faca siesta dupa masa.

“Personal, ritmul de munca si de invatatura de dupa ’89, prin care a trebuit sa recuperez anii anteriori, nu mi-a permis deprinderea acestui obicei”, marturiseste Dana Tudorache, director-general la The Body Shop Romania. In ceea ce-i priveste pe angajati, explica ea, deoarece magazinele retelei The Body Shop sunt deschise de la 10.00 la 21.00, se lucreaza in ture care se schimba in jurul pranzului. “Angajatii nostri vin la serviciu dupa asa-zisa siesta sau pleaca inaintea mesei de pranz, ceea ce ne face sa nu ne punem inca aceasta problema”, precizeaza ea.

Florin Marinescu, presedintele companiei producatoare de centrale termice Celsius 2000, considera ca ideea unei pauze pentru siesta a angajatilor ar fi foarte greu de realizat din punct de vedere logistic, mai ales in cazul unei activitati de productie. Personal, el se declara impotriva acestui obicei, pentru ca: “siesta este specifica tarilor cu o clima foarte calda tot timpul anului, iar in Romania nici macar nu exista un cult al mesei de pranz, ca in alte tari.”

Exista totusi si exceptii: lui Octavian Radu, seful de la RTC/Diverta, ideea i se pare foarte buna. “Cred ca voi incerca s-o implementez in cadrul programului variabil, in care angajatul isi alege liber si ora de venire la munca – intre 8.00 si 9.00 si pleaca apoi, corespunzator, mai tarziu.” Personal, el face o pauza de masa in fiecare zi si uneori si de somn. “Cand dorm o ora sau doua, am senzatia ca muncesc doua zile intr-o zi.”

In rest, altor manageri autohtoni, descoperirea cercetatorilor de la NASA li se pare lipsita de consistenta si usor hilara, provocadu-le unora chiar consternare, astfel incat, mai ca iti vine sa crezi ca: 1. managerii si angajatii romani nu mananca niciodata la pranz; 2. managerii si angajatii romani nu dorm niciodata in timpul zilei; 3. mai eficienti decat romanii, nici ca s-a mai pomenit. cecilia.stroe@zf.ro

Stil de viață