Che Guevara cu accent ascutit

Noul Che Guevara este inalt, brunet, tacut si … “rarait”. Asta pentru ca e francez. Si chiar daca nu are ca accesorii bereta, bocancii si armele cubanezului, tot e un erou, dupa parerea francezilor, pentru ca a indraznit sa infrunte “sistemul salbatic de capitalism anglo-saxon”. E vorba de Jerome Kerviel, traderul care a costat banca franceza Societe Generale circa 5 miliarde de euro.
La prima vedere cel putin, Jerome Kerviel nu pare genul de erou – e un tanar cu o alura cuminte, care se declara fan judo si un impatimit al sailing-ului, care a suferit mult cand i-a murit tatal si s-a inchis si mai mult in sine cand a fost parasit de prietena sa. Dar, desi e vorba de omul care a provocat un cutremur de proportii la Societe Generale, opinia publica are niste pareri cel putin surprinzatoare, francezii fiind o natie mai aparte.
“E asa tanar si chipes, un barbat cu adevarat frumos” – acesta a fost comentariul unei vecine cand i-a fost solicitata parerea despre Kerviel. Iar fiica ei regreta doar ca nu a reusit sa-i atraga atentia, pentru ca, desi atat de aratos, era timid si fugea pe scari cand se intalneau in bloc. Desi deloc sociabil, Kerviel a fost remarcat si de functionarele de la o agentie imobiliara din cartierul lui: “Un barbat foarte seducator, elegant si mereu singur”, spune Anne Gillier, marturisind ca isi facuse un obicei sa-l priveasca pe Kerviel cand acesta pleca spre birou.
Nimeni nu-si aminteste ca predecesorul lui Kerviel intr-ale mega-ingineriilor financiare, Nick Leeson, sa fi suscitat genul acesta de comentarii. Dar Leeson nu locuia in Franta, unde reactile de acest tip (“Vai, dar ce bine arata!”) au predominat clar atunci cand parizienilor (mai precis pariziencelor) li s-a cerut parerea despre Kerviel.
“E genul de barbat care ar fi un ginere ideal”, e de parere o alta vecina, care adauga “Si daca intr-adevar a infruntat sistemul provocandu-le pierderi de cinci miliarde de euro, atunci asta il face si mai ideal din punctul meu de vedere”.
Intr-adevar, se pare ca admiratoarele lui Kerviel nu tin cont de varsta, deoarece o alta vecina, in varsta de 79 de ani, nu s-a sfiit de la comentarii de genul “E inalt, foarte frumos, mereu imbracat absolut fara cusur, in costum si cravata”.
Iar o colega de la birou a declarat doar ca “Nu era genul de om care sa se laude. Dar e cu siguranta un tip care arata foarte bine. Seamana cu Tom Cruise”. Nimic despre modul de lucru sau alte asemenea lucruri pe care colegii dintr-un birou se presupune ca ar trebui sa le observe. Deci, in opinia francezilor, dupa ce ca arata foarte bine, ceea ce il absolva instantaneu de o parte din vina, Jerome Kerviel mai e si un fel de Robin Hood, un “Che Guevara al domeniului financiar”, care a indraznit sa submineze “capitalismul international salbatic” (in opozitie clara cu sistemul francez, perceput drept uman).
Miscarea de sustinere a francezului, bazata in mare parte de aspectul sau fizic si intr-o mai mica parte pe atractia exercitata de curajul (sau inconstienta) de a fi manevrat atatea miliarde, a dus la aparitia a numeroase fan-cluburi pe Facebook, de la cele care ofera tricouri inscriptionate cu “Sunt iubita lui Jerome Kerviel” pana la cele care afirma ca traderul ar trebui sa primeasca premiul Nobel pentru economie si care ii acorda principalul merit pentru recenta decizie a Fed-ului de a reduce dobanzile. Unii francezi merg chiar mai departe si il aseamana pe Kerviel cu Richard Dreyfuss, ofiterul francez care a fost pe nedrept acuzat de spionaj si care s-a transformat intr-una dintre cele mai controversate si vehemente “causes cel?bres” din istoria moderna a Frantei.
Daca frantuzoaicele nici nu sunt preocupate de maruntul amanunt al celor cinci miliarde de euro, concentrandu-se exclusiv pe cat de inalt si chipes e Jerome Kerviel, francezii il scuza pentru ca, in mod socant si cu totul inacceptabil, nu-si mai luase o vacanta de 8 luni!!! Evident ca, imediat, reprezentantii “capitalismului salbatic anglo-saxon” au prins ocazia de a rade pe seama francezilor, raspandind glume de genul: “Prietenii traderului Jerome Kerviel pun pierderile de 5 miliarde de euro pe seama stresului provocat de o saptamana de lucru extrem de dura, care ajungea si pana la 30 de ore. ‘De multe ori, Kerviel incepea ziua de lucru la 9 si inca mai era la birou la 5 sau chiar 5.30, asta in conditiile in care isi permitea doar o ora si jumatate pentru masa de pranz’, spune unul dintre traderii care lucrau cu Kerviel. Un alt coleg a spus: ‘Era, cum se spune, un workaholic. Eu am o familie si o amanta, asa ca plec de la birou pe la 2 cel mai tarziu. Dar Jerome era parca legat de birou'”.

Stil de viață /Tendinte