Centru-i vechi și nouă-s toate
Centrul vechi e cel mai nou subiect în oraș. Explozia de localuri și aglomerația care-l caracterizează l-au lansat direct în gura lumii - unii spun că e noul Dorobanți, alții că nu este decât un mall exterior, iar ceilalți că în sfârșit zona arată ca un centru istoric de capitală europeană.
A trecut vremea când prin zona centrului vechi umblau doar
studenții care frecventau Club A și Fire, artiștii care-și cumpărau
pânzele și culorile din Hanul cu Tei (mai nou terasa Embassy) și
turiștii care căutau cu încăpățânare rămășițe din Micul Paris. Acum
cei care populează centrul istoric al capitalei sunt mai numeroși
și toți aparțin unei lumi pestrițe, un melanj de grupuri sociale și
stiluri diferite într-un du-te vino cu o frecvență uimitoare, de
luni până duminică. În timp ce unii sunt deranjați de asta,
ceilalți profită.
Magazinul de design interior Spazio a organizat, înainte să se mute
revoltat de “comercializarea” centrului istoric, o expoziție
denumită “Centrul istoric – ultimul etaj de la mall”, ca protest
împotriva transformării acestuia în mall exterior. Schimbările care
au loc deja de aproximativ 2 ani au adus cu ele un război de opinii
din ce în ce mai puternic între cei care sunt de părere că centrul
istoric a devenit un mall exterior, dezbrăcat de orice urmă
culturală și cei care spun că în sfârșit centrul vechi arată plin
de viață, “ca-n afară” și că, în plus, investițiile care au fost
făcute în noile baruri și restaurante au adus o nouă față zonei,
una cosmetizată, pe alocuri artificială, dar măcar bună de scos în
lume. Adevărul e la mijloc pentru că la finalul zilei centrul vechi
păstrează câte un colț pentru fiecare. Pe strada Covaci se găsesc
locuri ca Niște Domni și Fiii, pentru rockeri și punkiști, sau
Bruno Wine Bar, pentru pasionații de vinuri care vor să fie mai
departe de aglomerație, deși în centrul ei. Pe Strada Franceză
există, pentru gurmanzi, restaurantele La Bonne Bouche și Divan,
iar pe Smârdan, printre irish pub-uri, magazine de designer și
terase elegante, există și “fițele”, pentru cine vrea așa ceva.
Pentru cine nu, două străzi mai departe, deja scena e alta…
Mai vorbește “târgul” cum că motivul pentru care centrul s-a
aglomerat atât de mult este și migrarea lumii bune din Dorobanți
sau Decebal. “Deocamdată probabil că vin de curiozitate, să vadă
despre ce se tot vorbește atât. E clar că traficul în zonă a
crescut de câteva ori de anul trecut și până acum și localurile
s-au înmulțit și ele în același timp”, e de părere Bebi Oprea,
proprietarul pubului Bordello’s (strada Șelari). Acesta spune că în
ceea ce privește propria afacere, “clientela s-a dublat sau poate
chiar triplat”. La fel și cifra de afaceri a barului. “Băutura
reprezintă componenta principală în vânzări. Însă de abia când
am introdus mâncarea, ca de exemplu Tapas, vânzările la băutură
au atins un nivel satisfăcător”, spune Oprea.
Mario Bechara, managerul restaurantului japonez Sushi Ko, spune că
vânzările sunt aproximativ la fel ca anul trecut, deși a observat
că zona s-a aglomerat mai mult. Valoarea medie a unui bon la Sushi
Ko este de circa 100 de lei iar targetul restaurantului sunt
clienții cu vârste cuprinse între 35 și 50 de ani.
Dacă pentru unii proprietari afacerile înfloresc sau rămân
constante, pentru alții cifra de afaceri a scăzut.
“Pentru că deși sunt mulți clienți, nu consumă mult, stau ore
întregi în fața unui pahar de suc. Iar valoarea medie a unui bon
este de 20-30 de lei”, spune proprietarul unui bar de pe Smârdan.
Proprietarii de baruri din alte zone ca Dorobanți sau Decebal spun,
de altfel, despre centrul vechi că este un mit, un vis care se va
spulbera la fel de ușor cum s-a născut, pentru că acolo nu este
numai o migrație de clienți, ci și de proprietari.
Matei Martin, proprietarul restaurantului Galleron de pe bulevardul
Decebal, nu crede în migrația clienților dinspre Decebal spre
centrul istoric. Cel puțin nu în ceea ce privește clientela sa
formată din avocați sau oameni de afaceri care în continuare și-au
păstrat obiceiul de a lua prânzul sau cina de afaceri la Galleron –
“aici nu vine nimeni să piardă vremea la un suc. Oamenii vin,
discută, mănâncă și pleacă”.
Preferat pentru mesele de afaceri rămâne în continuare și localul
White Horse din Dorobanți. “În zonă nu s-au închis și nu s-au
deschis alte localuri, afacerile au rămas relativ constante, în
timp ce în centrul istoric se închid și se deschid tot timpul alte
spații. Afacerile în Dorobanți nu au scăzut din cauză că pierdem
clienți în favoarea centrului vechi, ci mai mult din cauza crizei”,
spune Cristian Păun, proprietarul White Horse. Valoarea medie a
unui bon la restaurant și la pubul deschis în timpul serii este de
aproximativ 45 de lei.
Așadar, pentru prânz cel puțin, zonele Decebal și Dorobanți
păstrează încă supremația, în timp ce seara centrul vechi este cel
aflat în lumina reflectoarelor cu toate localurile sale și
atracțiile culturale care sunt încă acolo, chiar dacă par umbrite
de celelalte forme de divertisment.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
