Ce mâncare au comandat românii în pandemie: cea deja cunoscută, apropiată de suflet, care le aduce aminte de copilărie sau ceva cu totul nou, diferit de orice a mai fost preparat în bucătăriile proprii?
Între „comfort food“ și rebelizarea papilelor gustative. Cam așa s-ar descrie gastronomia în această perioadă marcată de pandemia de COVID-19.
Pandemia de COVID-19 a schimbat multe lucruri: modul în care ne îmbrăcăm, în care socializăm sau în care muncim. Nici felul în care mâncăm nu mai e același. Cinăm mai degrabă acasă decât în oraș, luăm prânzul nu de puține ori peste tastatură și nu la masă, iar de micul dejun de multe ori am și uitat că există. Ținând cont de toate acestea, întrebarea care rămâne este: a schimbat pandemia chiar și ceea ce mâncăm?
Între „comfort food“ și rebelizarea papilelor gustative. Cam așa s-ar descrie gastronomia în această perioadă marcată de pandemia de COVID-19. Mai exact, mâncarea se împarte în două categorii – cea care e deja cunoscută, apropiată de suflet, care naște o emoție, și cea cu totul nouă, diferită de orice a mai fost încercat până acum, de orice a fost preparat în bucătăriile proprii.
„Din câte am observat, în timpul pandemiei consumatorii noștri au mers la sigur. Atât clienții pe care îi aveam deja și care reveneau la noi, cât și cei noi au ales să comande cele mai populare preparate din meniu, cele clasice“, spune Ioana Văsîi, fondatoarea Animaletto, un pizza bar din București deschis acum circa cinci ani în inima orașului.
Astfel, cele mai căutate produse din meniu în perioada pandemiei au rămas aceleași în cazul Animaletto: pizza bufala, pizza diavola, pizza capricciosa, supa de roșii și tagliatellele salsiccia.
Nu aceeași a fost situația la Atelierul de Paste, un business pe care Marius Crișan, Bogdan Muntean și Marius Muntean, trei prieteni pasionați de paste, l-au pus pe harta orașului Târgu-Mureș. Este vorba de un concept de tip pasta bar, cu producție integrată, deschis în iunie 2020, după trei ani de la apariția ideii, în care antreprenorii au investit 15.000 de euro din fonduri proprii.
„În ceea ce privește Atelierul de Paste, din ceea ce am observat noi de-a lungul acestei perioade de pandemie, clienții au fost în egală măsură curioși să încerce produse noi gen arrancini di riso – un produs nou din punctul nostru de vedere în România, spun asta fiindcă nu am regăsit nicăieri acest produs în meniul restaurantelor de profil – și tagliatelle al tartufo, dar și preparate consacrate cum ar fi carbonara sau bolognese, cele din urmă fiind top sellers la noi împreună cu fusilli alla toscana“, spune Marius Crișan.
Activitatea în Atelierul de Paste începe zilnic încă de dimineață, pentru că antreprenorii produc 100% pastele de la zero și ulterior le prepară, astfel încât să le păstreze prospețimea.
„Trebuie menționat că am început cu un meniu destul de restrâns, precaut am putea spune, bazat în principal pe rețetele tradiționale – carbonara, aglio olio, arrabiata, bolognese, pentru ca mai apoi, treptat, să introducem noi preparate gen tagliatelle scampi, zuchinne e pomodorini, tagliatelle al tartufo, tagliatelle mare e monti, care spre bucuria noastră au prins.“
El spune astfel că există interes pentru noutăți, cu toate că cele mai căutate produse au rămas cele clasice, carbonara și bolognese. „Suntem încrezători că vom reuși să convingem clienții de faptul că există o multitudine de produse/rețete care sunt mai puțin cunoscute, dar care sunt cel puțin la fel de gustoase.“
Spre exemplu, la începutul anului 2021 meniul Atelierului de Paste a fost completat cu patru preparate noi, și anume tagliatelle mare e monti, gnocchi con pomodoro secchi, o variantă de ragu bolognese – vegană cu linte – și o supă de legume minestrone cu paste fusilli.
„Am optat pentru aceste produse deoarece încercăm să venim tot timpul cu ceva nou, în funcție și de sezon uneori, ceva care să provoace clienții să iasă din zona de confort a gusturilor și a texturilor pe care le cunosc deja.“
Ioana Văsîi, cea care alături de fratele său a pus bazele Animaletto în București, afirmă că deși s-a gândit să introducă preparate noi în meniul localului în pandemie, în final a decis să nu facă schimbări în această perioadă.
„Ne-am gândit foarte mult dacă să introducem produse noi, dar am ajuns la concluzia că poate nu este cel mai potrivit moment să facem asta. Cu toate schimbările prin care am trecut cu toții în 2020, am hotărât să păstrăm lucrurile exact la fel, să le oferim clienților noștri o oarecare stabilitate, iar acest lucru nu a fost deloc ușor“.
Au fost perioade în care multe dintre ingredientele pe care le foloseau nu se mai importau, se găseau mult mai greu sau la prețuri mult mai mari, dar antreprenorii au depus toate eforturile posibile pentru a păstra identitatea locului în speranța că totul va „reveni la normal“ în curând. „Pentru noi asta a fost adevărata bătălie. Suntem bucuroși că am făcut asta, iar feedbackul a fost unul foarte bun.“
Nici schimbările de meniu nu pot fi realizate oricând și oricum, după cum explică Marius Crișan, cofondatorul businessului Atelierul de Paste din Târgu-Mureș. „De menționat este faptul că aceste momente în care aducem îmbunătățiri la meniu sunt foarte atent alese deoarece, deși elementele de noutate sunt bine-venite din punctul nostru de vedere, constanța în a livra același produs de calitate clienților primează.“
De aceeași părere este și Ioana Vasîi de la Animaletto care adaugă că o schimbare interesantă pe care a observat-o în rândul clienților a fost faptul că mulți dintre ei nu au mai fost interesați de deserturi. Discutând cu ei a tras concluzia că au devenit mult mai selectivi în timpul pandemiei.
„Dacă la noi veneau pentru «pizza preferată», în alte locuri mergeau pentru «desertul favorit». Faptul că oamenii încep să aprecieze din ce în ce mai mult locurile specializate în anumite produse nu poate decât să ne bucure și să ne motiveze să păstrăm aceleași standarde.“
De altfel, pe scena gastronomică locală apăruseră în ultimii ani tot mai multe localuri specializate, cu un produs fanion în meniu, fie că e vorba de pizza sau paste, ecleruri sau savarine, burgeri ori steak. Acesta, spuneau specialiștii, era un semn de maturizare a pieței.
În pandemie, numărul localurilor deschise a scăzut dramatic, pe când închiderile au crescut văzând cu ochii. Totuși, au rămas în picioare acele locuri care au creat o relație cu consumatorul, care i-au oferit acestuia fie un preparat mult-iubit, fie unul cu totul diferit de tot ce a mai încercat.
Concluzionând, Marius Crișan spune că din ce au observat el și partenerii săi de afaceri în cele șapte luni de activitate – luni care coincid și cu perioada pandemiei – oamenii sunt deopotrivă atrași de ceea ce deja cunosc și au experimentat, dar și de nou. Cu un mic avantaj totuși către zona lor de confort.
Deci, multe lucruri se schimbă, dar unele rămân la fel, chiar și în pandemie.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția