Câteva asociații din Transilvania readuc la viață bogăția culturală și gastronomică a regiunii. Cum atrag turiștii ?

Zonele rurale au devenit în ultimii ani adevărate scene ale culturii și gastronomiei locale, iar asta mai ales pentru că poveștile locurilor, rețetele și bucatele pregătite de mâini brăzdate de timp întregesc un peisaj peste care parcă anii nu au trecut. Iar câteva asociații din Transilvania readuc la viață această bogăție culturală și gastronomică a regiunii din inima țării, organizând brunch-uri și evenimente unde oaspeții se bucură de preparate din ingrediente locale și descoperă cu această ocazie și esența satelor românești, esență completată de câteva biserici sau muzee care au reușit să răzbată unor zeci sau sute de ani care au trecut peste ele.

„În ceea ce privește Colinele Transilvaniei, evenimentele nu sunt doar manifestări de agrement sau divertisment, ele sunt expresii vii ale legăturii dintre om, natură și comunitate. Fiecare drumeție ghidată, fiecare brunch rural, fiecare concert în biserica fortificată sau festival are și un impact pe termen lung asupra locului și a oamenilor care îl păstrează viu“, spune Cristina Iliescu, manager de destinație Colinele Transilvaniei, o inițiativă a mai multor asociații, fundații, Grupuri de Acțiune Locală (GAL) și susținută de 44 UAT-uri și de consiliile județene Sibiu, Mureș și Brașov.

Destinația este certificată de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din 2022.

Din același an, managementul destinației este asigurat de Asociația Colinele Transilvaniei, care are ca scop dezvoltarea durabilă a comunităților locale din destinația ecoturistică certificată omonimă, spațiul dintre Sibiu, Sighișoara, Rupea și Făgăraș, în aria protejată Natura 2000 Podișul Hârtibaciului.

În aceste locuri, asociațiile alături de comunități au grijă ca moștenirea culturală să dăinuie chiar și în vremurile actuale, în care accentul turiștilor este pus pe a bifa destinații consacrate și cât mai instagramabile.

La atingerea acestui obiectiv de a promova valorile locale au pus umărul inclusiv brunch-urile periodice, un format creat de Asociația My Transilvania, despre care Cristina Iliescu explică faptul că sunt mai mult decât mese în aer liber.

„Sunt spații de întâlnire. Ele creează punți între generații, între gospodari și turiști, între local și global.“ Pornite ca un experiment de networking, au devenit evenimente turistice mature, cu valoare economică și culturală dovedită, adaugă ea. „Scopul brunch-ului, proiect început cu opt ani în urmă în zona Hârtibaciului, a fost să atragă atenția asupra celor mai sărace localități din zonă, bogate însă din punct de vedere cultural și gastronomic.“

Așadar, mai multe asociații din zonă – MyTransylvania, Mioritics, Hosman Durabil și Monumentum – și-au unit forțele în acest scop și au creat o experiență pentru localnici și turiști deopotrivă. În jurul fiecărui brunch, o comunitate se mobilizează: se identifică rețete din sat, se aduc produse locale, se organizează ateliere și minievenimente, mai spune Cristina Iliescu.

Iar mai departe, la Transilvanian Brunch preparatele locale sunt gătite de gazde împreună cu oaspeți sau familii, folosind doar produse proaspete și de sezon.

„Pentru pasionații de istorie, cultură și tradiții transilvănene, evenimentul oferă și o componentă culturală, sub diverse forme: un tur al satului pe teme de patrimoniu sau o scurtă drumeție“, a menționat ea.

Dincolo de acest tip de evenimente, peisajul gastronomic din zonă s-a îmbogățit de-a lungul timpului și cu puncte gastronomice locale, astfel că în prezent funcționează peste 30 de astfel de mici afaceri de familie în Colinele Transilvaniei. Iar 14 dintre ele fac parte din rețeaua de ecodestinație a Colinelor Transilvaniei.

Așadar, gastronomia locală capătă contur. Trebuie însă să fie descoperită și gustată de cât mai mulți oameni.

În acest sens, cel mai recent eveniment a avut loc în septembrie, când My Transilvania organizează Transilvanian Brunch la Cincu (jud. Brașov). Întâlnirea presupune savurarea preparatelor săsești și românești realizate cu ingrediente locale, vizită la biserica fortificată din sat, vizită la Muzeul Lolelor, plus demonstrații de bici și un atelier de țesut.

Șirul brunch-urilor, promovate și de Colinele Transilvaniei, a mers în septembrie la Apold, Cincșor, Șeica Mică și apoi la Miercurea Sibiului.

„Brunch-ul e o formă de storytelling culinar. O farfurie povestește despre loc, sezon, familie și comunitate. Este o experiență de slow food în sens deplin: respect pentru ingredient, poveste, timp și om“, a punctat Cristina Iliescu.

De altfel, mulți antreprenori au subliniat în nenumărate rânduri că România este una dintre puținele țări din Europa care se mai bucură încă de rețetele autentice care nu au fost pierdute odată cu trecerea timpului.

„Gastronomia din Colinele Transilvaniei este un palimpsest cultural, cu straturi de influențe săsești, românești, maghiare, rome, dar și cu urme ale mobilității contemporane din partea tuturor celor care sunt plecați în străinătate. Descoperim o mare grijă pentru proveniența ingredientelor și un sens profund al gospodăriei circulare.“

În spatele fiecărei rețete stă un context cultural, nu doar un gust, ci o poveste: despre sărbătoare, post, muncile câmpului, migrație.

Iar tot mai mulți antreprenori se întorc la sat și „îmbracă“ această poveste gastronomică în ingrediente de calitate – fac brânzeturi maturate și procesează alimentele cu grijă, astfel încât gustul să fie desăvârșit.

„Gastronomia este tot mai mult un mod de a revendica apartenența la un loc și o formă de mândrie locală.“

Prin brunch-uri, piețe locale și tururi culinare, oaspeții au ocazia să guste și să înțeleagă un teritoriu prin simțuri și dialog direct, a punctat Cristina Iliescu. Ea amintește că în ceea ce privește gastronomia, noi, ca români, suntem bogați nu doar în resurse, ci și în sensuri.

„Satele din această zonă sunt arhive vii de cultură materială și imaterială.“

Rețetele de la bunici, obiceiurile agricole, meșteșugurile, toate sunt în pericol dacă nu le repunem în circulație și nu le valorificăm. „Slow tourism-ul înseamnă să cobori din mașină, să îți iei timp, să guști, să întrebi, să participi.“ E un gest de întoarcere la sine și la comunitate, un antidot la turismul de masă, care reduce totul la indicatori de marketing și la supraexpunere.

Totodată, gentrificarea este un risc real, punctează ea, iar semnele over-tourism-ului apar deja acolo unde lipsesc mecanismele de reglare și implicare locală.

„Modelul nostru ecoturistic tocmai asta face: protejează prin participare și echilibru.“

Iar la aceste brunch-uri au participat inclusiv turiști străini, despre care Cristina Iliescu spune că devin ambasadori ai destinației, invitând prieteni și familie, oferindu-le o experiență personalizată și profundă. În plus, ei sunt cei care văd uneori mai limpede valoarea pe care localnicii riscă să o treacă cu vederea.

„Apreciază autenticitatea, respectă ritmul locului și sunt dispuși să plătească prețul corect pentru un produs local sau o experiență cu sens. Feedbackul lor este o validare și un semnal că direcția slow, autentic și comunitar este una sustenabilă pe termen lung.“

De altfel, Colinele Transilvaniei este o zonă perfectă pentru cei care iubesc turismul lent: drumeți, bicicliști sau amatori de echitație, toți găsesc aici poteci care duc spre sate cu case de oaspeți, restaurate în stil tradițional, șuri transformate ingenios în restaurante sau spații de relaxare și servicii certificate ecoturistic.

Iar o masă într-un sat din Transilvania nu poate fi comparată decât cu o adevărată călătorie în timp, gastronomia și moștenirea culturală fiind, poate, singurele care ne pot duce înapoi la momentele în care oamenii se bucurau mai mult de familie și de tihnă, decât de grabă și avuție.

Gastronomie