Supliment editat de Ziarul Financiar

Călătorii

București, ce bine că ești! Țesuturi urbane nealterate

De cele mai multe ori, la final de săptămână ne uităm să evadăm undeva departe de vacarmul orașului. Poate chiar în alt oraș (cel puțin) la fel de nebun. Dar dacă am alege să vedem Bucureștiul cu alți ochi? Dacă…

București, ce bine că ești! Țesuturi urbane nealterate
București, ce bine că ești! Țesuturi urbane nealterate · Foto: După Afaceri

De cele mai multe ori, la final de săptămână ne uităm să evadăm undeva departe de vacarmul orașului. Poate chiar în alt oraș (cel puțin) la fel de nebun. Dar dacă am alege să vedem Bucureștiul cu alți ochi? Dacă l-am privi ca niște oaspeți care abia îl descoperă? Asta am încercat să facem alături de câțiva dintre rezidenții săi de seamă, care îl iubesc cu bune și cu rele și care au acceptat să ne însoțească la o plimbare la pas prin Capitală, cu opriri în locurile obligatorii și preferate ale lor.

Cum arată Bucureștiul prin ochii unui arhitect? Aflăm de la Răzvan Puchici, CEO al biroului de arhitectură Cumulus, unul dintre cele mai mari de pe piața locală.

„Sunt un om al rutinelor și, mai nou, al tabieturilor, dar rareori am două zile la fel. Îmi place să străbat orașul pe bicicletă, pe jos sau cu metroul. În funcție de cum îl abordezi și de cum îl privești, Bucureștiul poate fi aglomerat și obositor sau efervescent, surpinzător și șarmant.“

În opinia sa, orașul are un farmec nedisimulat, dar și foarte suav în zonele cu țesuturi urbane nealterate, peste care au trecut câteva perioade istorice. Aici, farmecul nu este dat de valoarea arhitecturii de obiect, ci de farmecul sistemic al întregului. Amintește de Vatra Luminoasă, de o parte din carierul Bucureștii Noi/ Bazilescu, dar și de cartierele centrale. Sunt zone care oferă surprize și spațiu urban, fară să fie însă vedete sau locuri celebre în București.

Pentru cei care nu cunosc deloc Capitala, un tur începe cu un traseu în zona Herăstrău. De acolo, pașii ne poartă spre Arcul de Triumf. O destinație de neratat este Calea Victoriei, la orele prânzului, cu o oprire apoi la Ateneu.

„Pe drum, trecem pe lângă Biserica Kretzulescu și Sala Palatului, iar apoi ne pierdem puțin prin Cișmigiu. Iar dacă ne mai rămâne energie, ne îndreptăm spre Cotroceni, unde încheiem plimbarea cu o limonadă într-una dintre curțile minunate ale acestui cartier.“

Vizitatorilor le spune că sunt multe hoteluri extraordinare în București, fie prin arhitectura lor, fie prin facilitățile pe care le oferă sau prin calitatea serviciilor.

„Bucureștiul este încă o piață atractivă pentru hotelurile de business. Totuși, nu pot să nu mă gândesc la Marmorosch, unde am reușit să redăm (Cumulus a lucrat la proiect – n. red.) viață unei clă­diri de patrimoniu, păstrând elemente esențiale de la sfârșitul se­colului al XIX-lea și integrându-le armonios în epoca contemporană.“

În ceea ce privește restaurantele, nu are o afinitate aparte față de unul anume astfel încât să revină frecvent. Apreciază însă bucătăria experimentală, mediteraneană și restaurantele care oferă o interpretare contemporană și surprin­ză­toare a bucătariei tradiționale românești.

„Nu departe de Palatul Parlamentului este un astfel de restaurant“, spune el fără să ofere nume.

Are însă răspuns la întrebarea unde bei cea mai bună cafea din București?

„Îmi place energia și efervescența cafenelelor din rondul de la Piața Charles de Gaulle și mă bucur de un pahar de șampanie savurat la un brunch la Mița Biciclista sau la un restaurant situat în clădirile înalte din București.“

Oricând perspectiva ascendentă asupra unui oraș este cea mai bună carte de vizită a acelei așezări.

De altfel, weekendul său începe cu un „mic mare și întârziat dejun“ în familie, alături un espresso savurat fără grabă.

„Pentru mine, weekendul perfect este un melanj de momente de tip dolce far niente și de activități pe care le las intenționat pentru aceste zile, ca să mă pot bucura de ele în tihnă, fără graba care, din păcate, își face loc firesc în restul săptămânii.“

Tot în weekend, recomandă o plimbare prin curtea interioară a Muzeului Național al Țăranului Român, unde se găsesc (încă) produse tradiționale.

„Apreciez foarte mult și expoziițile de artă contemporană și felul în care aceastea sunt puse în valoare în spații moderne precum Arcub, MNAC sau MARe, acesta din urmă tot un proiect al biroului nostru. Deloc de neglijat, recomand spectacolele lui Radu Afrim, care sunt în sine experiențe cultural-sociale complexe.“ Sigur, dacă sunt bilete disponibile.

Răzvan Puchici nu mereu rămâne în București însă. Cel mai adesea merge la Câmpulung, locul în care s-a născut, a copilărit și unde îi sunt rădăcinile. Sau în împrejurimi. „V-aș invita la Câmpulung, dar nu este chiar în proximitatea Bucureștiului. La aproximativ o oră și jumătate de Capitală, vă propun însă zonele viticole din Prahova și Buzău, satul Măgureni, acolo unde încep dealurile subcarpatice și chiar o bună parte din Via Muntenia. Sunt trasee de bicicletă de dificultate medie, dar spectaculoase și cu mult farmec local.“ În ceea ce îl privește pe el, afirmă că îl găsim în primul weekend cu soare rătăcind cu bicicleta pe malul mării ori pe dealurile de lângă Câmpulung. Sau, dacă e noiembrie, în tribunele turneului de tenis de la Torino. Până atunci, se bucură de un București tomnatic, care parcă a devenit, dintr-odată, mai liniștit. „Si, deloc răbdător, aș­tept un București alb, cu multă zăpadă…“

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția