Supliment editat de Ziarul Financiar

Călătorii

București, ce bine că ești! Cu ochii larg deschiși

De cele mai multe ori, la final de săptămână ne uităm să evadăm undeva departe de vacarmul orașului. Poate chiar în alt oraș (cel puțin) la fel de nebun. Dar dacă am alege să vedem Bucureștiul cu alți ochi? Dacă…

București, ce bine că ești! Cu ochii larg deschiși
București, ce bine că ești! Cu ochii larg deschiși · Foto: După Afaceri

De cele mai multe ori, la final de săptămână ne uităm să evadăm undeva departe de vacarmul orașului. Poate chiar în alt oraș (cel puțin) la fel de nebun. Dar dacă am alege să vedem Bucureștiul cu alți ochi? Dacă l-am privi ca niște oaspeți care abia îl descoperă? Asta am încercat să facem alături de câțiva dintre rezidenții săi de seamă, care îl iubesc cu bune și cu rele și care au acceptat să ne însoțească la o plimbare la pas prin Capitală, cu opriri în locurile obligatorii și preferate ale lor.

Magda Staicu, cofondatoarea businessului de design interior The Edit, ne plimbă în weekend prin București. Incursiunea începe, cum altfel, în cartierul Icoanei din inima Capitalei.

„Am o atracție pentru cartierul Icoanei. Are un farmec rar și îmi place că totul se poate face pe jos. Mă bucură oricând o vizită la Cărturești Verona și intru mereu curioasă la Ami Amalia, Les Vacances d’Irina sau Aparterre, mici universuri care fac shopping-ul să semene mai mult cu o vizită la prieteni.“ În geografia asta se află și concept store-ul The EDIT, pe Icoanei 20.

„Eu și Irina (Pogonaru, asociata Magdăi – n. red.) am vrut să reconstruim aici o mică bucată de Copenhaga: un townhouse cu design danez, într-o casă bucureș­teană de secol XIX.“

Dincolo de cartier, încearcă să țină pasul cu orașul. Bucureștiul se schimbă repede și îi place să fie la curent cu ce se întâmplă, ce apare nou.

„Mă interesează și activitățile sau atelierele pentru copii de la MNAC, MȚR sau MARE. Mi se pare că un oraș viu se vede și în ce le oferă celor mici.“

Cel mai mult îi plac însă perioadele efervescente, cum e Romanian Design Week, când Icoanei, Cotroceni și Dorobanți prind viață și activează orașul. Sau RAD. „În acele zile simți că arta și designul nu mai stau în showroomuri sau galerii, ci ies în stradă.“

Pe harta asta a ei, drumul duce și spre nord, la Casa Scânteii – un monument al unei epoci pe care orașul abia acum învață să îl privească altfel, prin inițiative precum ScânteiaĂ și Jecza Gallery. „Acolo vom deschide curând următorul capitol The EDIT: un venue de design și lifestyle. Ne atrage tocmai tensiunea asta: căldura și intimitatea designului scandinav într-o clădire masivă, greu abordabilă.“ Crede că Bucureștiul are nevoie de această conversație: cum păstrăm memoria locurilor fără să le transformăm în simple obiective și cum le dăm o viață nouă, relevantă în prezent.

O descoperire recentă în București este EVA Foundation – o casă superbă din anii ’30, reinterpretată de arhitectul și designerul Bogdan Ciocodeică. „Fondatoarea fundației s-a întors acasă după o carieră în lumea artei din New York și a adus aici o colecție dedicată exclusiv artistelor femei ca Judy Chicago, Yayoi Kusama și Alice Neel. Să găsești numele astea într-o casă din spatele Pieței Romane e exact genul de lucru pe care mi-l doresc de la București.“

În zilele când rămâne în Capitală, are câteva repere, dar rareori un traseu fix. Ce îi place la București este că orașul are poftă de nou. Apar spații și evenimente, iar contextele în care oamenii se întâlnesc și se conectează sunt tot mai dese.

„E un oraș care încă se caută și se construiește pe sine. Iar mie îmi place să fiu aici cât timp lucrurile se întâmplă.“

Cele mai multe weekenduri le petrece în Capitală, cu familia. „Locuim într-un cartier restrâns, unde fetele își petrec mult timp afară, cu prietenii. Mă bucură că au parte de o copilărie așa cum rar mai întâlnești astăzi. Ținem la ritmul nostru de acasă, dar lăsăm loc și pentru călătorii, iar echilibrul acesta ne prinde bine.“

Îi place un weekend care nu încearcă să pară prea mult. Un prânz care se prelungește, o expoziție, poate o stradă pe care n-a mai mers de mult.

„Bucureștiul are intimitatea unui oraș pe care simți că îl poți cuprinde, dar care nu e niciodată complet previzibil. Pentru mine, un weekend bun are nevoie de câteva repere și de suficient spațiu pentru întâmplare.“

Îi place așadar să revină în locurile în care se simte bine, dar e curioasă și îi place să și descopere. Atașamentul și curiozitatea coexistă firesc, spune ea.

Și apropo de curiozitate și de descoperit, unui turist i-ar recomanda să meargă mult pe jos și să nu încerce să vadă totul. Bucureștiul devine interesant tocmai în spațiul dintre obiective. „Nu l-aș prezenta prin contrastele lui celebre, ci prin inițiativele care schimbă discret felul în care folosim orașul. Aș începe cu pulsul de pe Calea Victoriei, apoi aș continua cu o oprire scurtă la Muzeul Aman, o casă-atelier cu o intimitate pe care marile muzee n-o pot avea.“ De acolo, ar lăsa traseul să se piardă pe străzile mici din 1 până la Biserica Anglicană, o mărturie a Bucureștiului cosmopolit de altădată. Îi place felul în care această zonă păstrează memoria orașului, dar găzduiește o energie antreprenorială și creativă care îi schimbă discret identitatea.

„Aș continua spre cartierul armenesc și strada Mântuleasa, unde casele interbelice și curțile retrase păstrează o imagine mai nostalgică. Apoi, ar alege o galerie de artă sau un spațiu cultural, în funcție de expozițiile disponibile.“

În a doua zi, ar opta pentru Dorobanți, pentru casele bucu­reștene și Muzeul Zambaccian, apoi pentru farmecul domestic al Cotroceniului și pentru o plimbare fără grabă prin Grădina Botanică.

„Aș păstra însă câteva ore fără nicio destinație: o cafea de specialitate într-o cafenea de cartier, cu oameni frumoși, timp pentru câteva magazine independente și o cină la unul dintre restaurantele orașului.“

Când vine vorba de restaurante, afirmă că o interesează locurile în care designul, atmosfera și bucătăria spun aceeași poveste. MILL“, proiectat de studioul AÉ02, este unul dintre ele. Pentru aceeași întâlnire între design și gastronomie îi plac Bun, Eto și Tabra.

Apoi sunt locurile care devin speciale dintr-un motiv mult mai personal. „La Nood ajungem, eu și soțul meu, o dată la câteva săptămâni, doar noi doi. Avem slăbiciuni clare: tarta cu ciocolată și rodie sau cea cu fistic. Dincolo de premiul de design câștigat acum câțiva ani, ne interesează ce face locul diferit: ingredientele curate și curajul fondatorilor. Mi se pare frumos când un business mic ajunge să facă parte din viața ta în felul acesta. E o formă de apropiere care dă unui loc o valoare mai mare decât ceea ce cumperi efectiv.“

Când vine vorba de cafea, spune că cea mai bună rămâne cea de acasă – dimineața, în liniște. În oraș, o atrag cafenelele mici de cartier, care adună o comunitate în jurul lor.

„Îmi place să alternez orașul cu timpul de acasă. Pot să-mi doresc o expoziție sau un restaurant nou, iar a doua zi să nu am niciun plan în afară de grădină și familie.

Fiindcă e toamnă, avem deja un weekend rezervat pentru Primitiv Plants, să alegem flori și plante aromatice. Îmi place procesul în sine: să alegem, să mirosim, să ne imaginăm combinațiile și cum va arăta grădina la anul. E o satisfacție aparte în lucrurile care nu se întâmplă imediat, care cer timp și atenție.“

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția