Cat este de surprinzatoare scaderea dobanzilor?

Dobanzile mari existente pe piata la inceputul anului lasau loc speculatiilor potrivit carora Banca Nationala avea in fata o perioada dificila, in conditiile in care contul de capital trebuia liberalizat la inceputul lunii aprilie, iar pericolul unor intrari masive de fonduri speculative era apreciabil.

Aceasta in conditiile in care pe piata monetara interbancara dobanzile erau de 16% -17%, iar studiile BNR aratau ca bancile plateau in decembrie pentru depozitele nou constituite in lei o dobanda medie de 14% pe an. Existau in piata banci care plateau la depozitele pe un an dobanzi chiar si de 17% pe an. Aceste niveluri depaseau de cateva ori dobanzile de pe pietele occidentale, ceea ce facea din sistemul bancar romanesc tinta unor intrari masive de capitaluri venite sa profite de aceste dobanzi mari.

Banca centrala nu a publicat inca nici un studiu care sa releve evolutia dobanzilor platite de banci in primele luni ale lui 2005. Bancile comerciale au redus insa dobanzile platite in jurul valorii de 10% pe an, jucatorii orientati preponderent spre sectorul corporate mergand pana la 6% pe an.

Pe piata monetara dobanzile la depozitele pe o zi oscileaza acum intre 5% si 7% pe an. Scaderea fata de primele saptamani ale anului este de aproximativ 10 puncte procentuale, un nivel mare, dupa toate standardele.

Cum a reusit BNR sa obtina aceasta scadere de dobanzi?

Banca centrala se afla de multi ani in pozitia de debitor net fata de bancile din sistem, respectiv atrage bani de la acestea. Scopul era tocmai acela de a mentine dobanzile la un nivel ridicat, care sa limiteze apetitul pentru credite si de aici inflatia.

Bancile agreau situatia, gasind in BNR locul ideal unde sa-si plaseze lichiditatile, in conditii acceptabile de randament. Astfel nu a fost nevoie decat de o limitare a sumelor atrase de BNR de pe piata pentru a lasa bancile cu un exces substantial de bani, pe care nu aveau unde sa ii plaseze.

In ianuarie nu a fost nevoie decat de un semnal ? respingerea tuturor ofertelor la licitatia pentru vanzarea de certificate de depozit pe trei luni ? pentru ca dobanzile pe piata monetara sa se prabuseasca de la 16% la 4%, in ziua imediat urmatoare. Pana la sfarsitul lunii dobanzile au recuperat o parte din aceasta scadere, numai pentru a cobori din nou spre 5% in februarie, nivel pe care nu l-au mai depasit nici in martie. In tot acest timp BNR a impus scaderea dobanzii si la depozitele la o luna atrase (principalul instrument de sterilizare a pietei). De la 17% la jumatatea lui ianuarie dobanda a coborat la 13% la inceputul lui februarie si 9,4% in primele zile ale lui martie. La ultima licitatie, BNR a platit pentru depozitele atrase o dobanda de sub 8% pe an.

“Pentru perioada urmatoare ma astept ca dobanzile sa ramana in acest trend descendent, cu un ritm de scadere ceva mai lent. In functie de intrarile de capital generate de accesul nerezidentilor la depozitele in lei, dar si de evolutia inflatiei, care ar putea sa creasca usor, dobanzile ar putea sa cunoasca o majorare de cateva procente”, apreciaza Aurelian Mihailescu, dealer la Raiffeisen Bank.

In tot acest timp banca centrala a coborat usor dobanda de politica monetara (asa cum a fost rebotezata dobanda de interventie) la 14,5% pe an, aproape dublul dobanzii la care lucreaza in piata. Aceasta politica lasa sa se inteleaga ca BNR intrevede si cresteri ale dobanzii, in perioada viitoare. Dealerii spun de altfel ca nivelul la care au coborat dobanzile este prea scazut, avand in vedere starea economiei, dar mai ales presiunile inflationiste care risca sa se manifeste.

Dobanzile platite de banci la depozite depasesc cu greu nivelul cel mai optimist al inflatiei prognozat pentru acest an. Vazandu-si economiile atat de slab remunerate, multi deponenti ar putea fi tentati sa le redirectioneze in consum. De asemenea, scaderea dobanzilor faciliteaza si accesul la credite, care vor impulsiona de asemenea consumul, cu riscul de a avea si cresteri de preturi. Bancile au operat intre timp mai multe reduceri ale dobanzilor la credite. Acestea nu au mers insa foarte departe, bancherii temandu-se ca in a doua parte a anului vom asista la o revenire a dobanzilor.

Si cum este mai scump sa anunti modificari de dobanzi in doua randuri (iar cresterea acestora dauneaza si imaginii), alternativa de a le mentine la niveluri ridicate pare mai atragatoare. Dealerii prevestesc iminenta cresterii dobanzilor platite de BNR. Pana la materializarea acesteia, banca centrala semnalizeaza ca doreste in continuare un ritm alert de scadere a acestora. Ultimele previziuni intrevad continuarea scaderilor de dobanzi si in aprilie, insa intr-un ritm mai mic.

Ultimele date publicate de BNR indicau o crestere sensibila a depozitelor aflate in stoc. Pentru inceputul acestui an BNR nu a publicat inca date, insa volumul depozitelor atrase in ultimele luni a crescut sensibil, fiind de ordinul miliardelor de euro.

BNR a reusit in acest timp sa obtina si o scadere a cursului de schimb leu/euro, dupa ce a anuntat ca isi va restrange cumpararile de valuta. Scaderea cursului descurajeaza de asemenea intrarile de capitaluri speculative. Un curs scazut inseamna practic ca pentru un euro se obtin mai putini lei de plasat in piata.

Scaderea puternica a cursului a atras insa nemultumirea exportatorilor, care si-au vazut profiturile afectate de intarirea leului.

In plus, la iesirea capitalurilor speculative din piata este avantajos un curs mai ridicat, care ar diminua profitul si ar tempera apetitul de inchidere a pozitiilor pe lei. BNR a renuntat sa mai publice valoarea cumpararilor din piata incepand din februarie, insa dealerii spun ca aceasta s-a apropiat de un miliard de euro.

Prin interventii zilnice discrete, banca centrala a tinut cursul aproape de 36.000 de lei, nivel la care apetitul de tranzactionare este limitat.
liviu.chiru@zf.ro

Stil de viață