Pe cât de diversă pare piața jucăriilor, pe atât de uniformă este, inundată de produse „made in China“. În toată această uniformitate lipsea ceva care să rupă normele, și a apărut, nișa micilor producători români. Cu ce vin ei?
„Jocul are din ce în ce mai multă importanță în societatea contemporană."
Când era copil, bunica își realiza singură păpușile – dacă le putem numi așa astăzi, într-o lume în care acest termen e mai degrabă sinonim cu Barbie. Mai exact, își contura jucării din cârpe, cărora le dădea forme nebănuite și în jurul cărora construia povești cel puțin la fel de fantastice. Anii au trecut și piața jucăriilor s-a dezvoltat încet, dar sigur, astfel că în prezent un copil are mii de articole din care poate alege, unele inspirate de eroii preferați din desene, altele clasice, precum animăluțele de pluș, mașinuțele de curse ori eterna și fascinanta Barbie. Pe cât de diversă poate părea piața, pe atât de uniformă este, inundată fiind de produse „made in China“, în volume mari și, preferabil, la prețuri mici. În toată această uniformitate lipsea ceva care să rupă normele. Și a apărut.
Este vorba despre o nișă de producători autohtoni care realizează jucării fel și fel, din materiale textile, din lemn, din vechi haine ale copilului sau din lână – piesele fiind croșetate manual. Și ce e cu atât mai interesant e că oricare dintre aceste jucării nu este o copie a ceva ce deja există, ci e un produs care vine să spună propria lui poveste. De ce era nevoie de acest element de noutate care deja începe să devină tot mai vizibil în ultimii ani?
„Jocul are din ce în ce mai multă importanță în societatea contemporană. Unii afirmă chiar că secolul XXI este secolul jocului (cum este cazul lui Eric Zimmerman în «Manifesto for a Ludic Century»)“, spune Maria Mândrea, fondatoarea brandului de jucării Micul Haos.
Ea adaugă totodată că există tendința de a aduce jocul în multe alte domenii, de la educație sau sănătate la mediul de business și chiar la artă.
„Există un interes crescut pentru jucăriile care spun ceva. Pe măsură ce a (ne) juca devine o acțiune tot mai importantă în viața noastră, ajungem să cerem mai mult și de la obiectele cu care ne jucăm.“
Adriana Petrescu, antreprenoarea care a fondat brandul de jucării Naturadomo, afirmă că din ce a observat în piață, există o preferință pentru un design cât mai creativ și pentru materiale naturale.
De asemenea, există un interes pentru piese realizate în serii mai mici, mai degrabă decât pentru cele produse în masă și importate de cele mai multe ori din China.
„Este evident că sunt persoane care vor produse unicat, lucrate cu grijă, după propriile lor preferințe și nevoi.“
Totuși, comportamentul de consum este dictat și de venituri. Astfel, oamenii cu venituri mici se îndreaptă către ce își pot permite, e de părere Roxana Purcaru, fondatoarea brandului de jucării Mitzoko.
„Există și o nișă a consumatorului educat în domeniul siguranței și sustenabilității, către care ne și îndreptăm, care înțelege beneficiile unui produs ca al nostru.“
E totuși vorba de o persoană care își și permite să achiziționeze o jucărie mai scumpă. „Din experiența noastră, clienții ne-au achiziționat jucăriile pentru un cumul de factori, care contează pentru ei exact în această ordine: design, materiale naturale, produs în România, certificat pentru siguranță, sustenabilitate.“
Mitzoko a fost gândit ca un brand de jucărie textilă, sustenabilă, realizată din țesături 100% naturale. „Am realizat personal toate tiparele, am ales țesăturile, cromatica și, la început, am brodat manual toate fețele mitzokilor. Nu aș fi reușit să le dau viață însă, fără ajutorul fetelor din atelier.“
Roxana inițial a realizat jucăriile în atelierul propriu (ea deține și un brand de modă), dar acum externalizează producția către o fabrică tot din România, care doar în acest domeniu lucrează, având printre clienți inclusiv giganți europeni.
„Produsele noastre sunt testate și certificate conform standardelor de siguranță europene EN71 din domeniul jucăriilor și sunt sigure pentru copii cu vârsta de la 0Ă luni.“
Pentru a putea pune pe piață o jucărie, indiferent de tipul ei, aceasta trebuie să fie certificată și să treacă printr-un proces de testare care este foarte complex, costisitor și care nu poate fi realizat în România deoarece nu există laboratoare acreditate în acest domeniu, explică ea.
„Noi, pentru tipul nostru de jucărie, am trecut prin patru tipuri de testare de laborator: proprietăți fizice și macanice (rezistență la rupere); inflamabilitate, migrarea anumitor elemente și coloranți azoici.“
Roxana adaugă că, dacă nu ar fi avut studii juridice, i-ar fi fost greu să răzbească printre zecile, poate chiar sutele de ore de studiu legislativ din domeniul jucăriilor. De fapt, ea are studii în drept, management, design vestimentar, scenografie de teatru și costume, iar acum urmează un program de leadership.
„Ca să dau un exemplu, fiecare model de jucărie trebuie să dețină obligatoriu un dosar tehnic.“ Și nu, nu există un model pe internet sau un template care poate fi completat. Trebuie realizat conform legii și este la propriu un dosar, adaugă antreprenoarea.
„Din considerente legate de complexitatea procesului de certificare, momentan ne rezumăm la un număr limitat de produse. Când o să fie eficient să extindem gama, o să facem asta.“
Mitzoko s-a născut din nevoia Roxanei de a ajuta propriul atelier de creație vestimentară Maigre, care a fost drastic afectat de pandemie. „Inițial am zis voi crea Mitzoko ca să salvez atelierul, dar a fost o dorință prea măreață pentru ce poate face un brand de jucării nou-înființat, așa că am mai ajustat din viziune la realitate.“ Dacă ajutorul financiar nu a fost conform așteptărilor, cel emoțional le-a depășit.
„Într-o perioadă așa tensionată, a reușit să fie o oază de veselie pentru tot atelierul.“
Roxana a ales domeniul din întâmplare, fără un studiu al pieței și fără a ști neapărat cum este domeniul.
„Era un obiect ce putea fi confecționat în atelier, din țesături textile. Când toate atelierele s-au dus pe zona de măști textile, îmbrăcăminte de protecție, pijamale sau haine de casă, noi am ales o direcție distinctă și neexplorată local.“
Uitându-se în urmă, spune că a știut prea puțin despre ce înseamnă producția de profil (jucării al căror destinatar principal sunt copiii). A descoperit că este un domeniu extrem de complex și legiferat foarte strict.
Dincolo de aspectele tehnice, piața jucăriilor are și o componentă, poate, psihologică. Maria Mândrea de la Micul Haos afirmă că cel mai des clienții sunt atenți să aibă o potrivire emoțională cu jucăria.
„Este, într-un fel, foarte asemănător cu colecționarea obiectelor de artă – trebuie să existe o potrivire între om și jucărie.“ Același joc pe care unii îl pot juca zile întregi, pe alții îi plictisește în cinci minute.
Maria este designer și lucrează cu joaca și cu jocul în forme cât mai diverse. Ideea de a face jucării i-a venit prima dată când era încă în liceu, dar procesul a fost unul treptat.
„Am fost studentă la Universitatea de Arhitectură, unde am studiat Design de Produs. Acum lucrez la un doctorat pe tema designului pentru joacă, pe care sper să-l și public anul următor.“ Este designerul jucăriilor Micul Haos, dar nu numai. Din 2017, adică de la început, este parte din Studio Super Serios, unde membrii se ocupă cu jocuri urbane, deci jocuri cu și despre orașul în care trăim. Iar acum un an și ceva a
cofondat spațiul Știrbei47, dedicat artelor emergente și participative, unde au loc și cursurile Micul Haos și alte evenimente.
„În luna iunie, puteți juca cel mai recent joc la Muzeul Național de Artă Contemporană. În plus, în expoziția care este deschisă până pe 26 iunie sunt și schițe, fotografii și alte materiale care arată un pic din procesul de lucru pentru a crea un joc.“
Jucăriile ce poartă brandul Micul Haos sunt realizate în atelierul care se află în spațiul Știrbei47. Este un spațiu dedicat artelor emergente, așa că atelierul poate să găzduiască ocazional expoziții sau ateliere.
„Este un spațiu viu, în care se adună lume și plănuiește proiecte, un spațiu pentru experiment și pentru joacă.“
În ceea ce privește procesul de creare a jucăriilor, acesta variază destul de mult.
„Dacă sunt doar eu, pot să schițez un personaj rapid, să fac un tipar, apoi un prototip, fotografii și ce mai are nevoie.“ Totul poate să dureze și doar o zi de lucru dacă totul merge bine.
Dacă e un proiect mai mare, nu îl realizează singură, apelează la oameni care o pot ajuta fie cu o producție mai mare, fie cu tehnici pe care ea nu le stăpânește.
În opinia Mariei, jucăriile Micul Haos se remarcă prin atitudine. Ele sunt diferite între ele, fiecare exprimă o personalitate proprie și un fel de atitudine în raport cu cel care o privește sau care se joacă cu ea, dar și în raport cu lumea exterioară.
„Primele piese realizate au fost cele cu care am început colecția Animalia, în 2020. Sunt animale imaginate, dar pe care le recunoști ușor.“ În timp, a ajuns să dezvolte o întreagă colecție. Cea mai importantă nouă mutare este introducerea cursurilor de realizare a jucăriilor.
„E vorba de cursul Vitamina P3, dar după feedbackul primit cred că voi continua, în viitorul apropiat, și cu alte workshopuri ce îmbină joaca și creativitatea.“ Vitamina P3 (Păpuși, personaje, prieteni) este un workshop de cinci săptămâni (două ore pe săptămână) în care fiecare cursant își creează propriul personaj.
În contextul dezvoltărilor din ultimii ani, se poate vorbi de un „val“ al antreprenorilor în domeniul jucăriilor?
„Nu numai al antreprenorilor, cred că jocul este esențial în societatea contemporană, așa că apare în forme diverse de la antreprenori la educatori și de la IT-iști la artiști“, explică Maria Mândrea. Jucăriile sunt obiecte interactive, cu personalitate proprie, dar cu care interacționăm, le mișcăm, le creăm povești. Deci, sunt obiecte foarte potrivite cu spiritul vremii.
„Cred că e loc de cât mai mulți antreprenori, designeri, artiști, amatori și pasionați, iar domeniul nu poate decât să crească în perioada următoare.“
Adriana Petrescu de la Naturadomo e de părere că rețelele de socializare au ajutat la creșterea vizibilității celor care fac jucării, indiferent că este vorba despre un hobby sau de o activitate mai avansată.
„Cred că oamenii încep să prindă tot mai mult curaj în a face lucruri, în a-și exprima creativitatea.“
Despre Naturadomo, ea spune că ideea cu figurinele o avea de mulți ani. A făcut câteva pentru diverse ocazii și a observat că îi place să dea formă lucrurilor. Așa că a reluat obiceiul în pandemie, când în activitatea ei principală, cea de grafician, s-a relaxat puțin, fapt ce i-a permis să aibă timp pentru proiecte noi. Primele figurine le-a făcut la sfârșitul anului 2020.
„Nu aveam mașină de cusut, așa că le-am cusut manual. Apoi am cumpărat una și am învățat să cos. Am învățat totul de la zero pentru că nu știam absolut nimic despre acest domeniu.“ Lumea le-a văzut și au început să fie cerute.
Cel mai utilizat material în acest moment este stofa din lână 100%.
„Sunt foarte atentă la densitatea și structura materialului, la culori – încerc să fie cât mai blânde pentru ochi.“
O altă caracteristică a jucăriilor Naturadomo este geometria/stilizarea figurinelor. Au fost gândite pentru copiii mari, până la 100 de ani, pentru cei care vor să mai aibă lângă ei un strop de copilărie.
„Prima figurină vândută a fost o vulpe care îmi este în continuare foarte dragă.“
Urmează o colecție nouă, mai puțin geometrică și stilizată, în care fondatoarea va introduce și alt gen de materiale.
„Avem deja o bufniță somnoroasă și o oaie care a găsit echilibrul perfect între a face și a nu face. Fiecare figurină o să vină cu o poveste.“
Adriana mai vrea să introducă în business o secțiune custom
made, în care doritorii să își poată comanda propria figurină. Acum piesele Naturadomo sunt vândute în magazinul propriu online, în librării și la târguri.
Jucăriile realizate de Maria pentru brandul Micul Haos se vând cel mai mult tot în shop-ul online propriu, dar și prin magazine fizice. În București, ele se găsesc la AlbAlb și la Ototo, iar în Sibiu la Jujube.
„Îmi plac mult materialele accesibile, pe care le poate găsi oricine foarte ușor. E mult experiment până găsești materialul potrivit, însă îmi place să cred că oricine ar putea să le descopere și să le folosească. E un fel de joacă cu materialele care sunt deja în jurul nostru.“
De aici și predilecția spre materiale naturale, cum sunt bumbacul sau lâna sau spre materiale care sunt folosite și de copii. Maria spune însă că încearcă să nu se limiteze la ele.
„Un material care îmi place foarte mult pentru că are o textură foarte plăcută și posibilități infinite de a fi folosit este o plastilină foarte ușoară, care se întărește la aer.“ E o jucărie în sine, dar care are un potențial artistic foarte mare.
Tot pe natural a mizat și fondatoarea Mitzoko. Mai mult, absolut toate elementele care compun jucăriile sunt produse în România. Umplutura este realizată în Vâlcea, textilele sunt produse în Ilfov. Designul și producția efectivă sunt și ele locale.
„Pentru corpul jucăriei folosim o pânză densă, natur, din bumbac și in, iar pentru hăinuțe utilizăm o pânză topită mai subțire, din bumbac. Ne limităm la țesături cât mai tradiționale, realizate de vechi lucrători, în războaiele industriale din puținele fabrici care mai există în România.“
Nu sunt folosiți înălbitori, iar culorile pânzelor folosite la hăinuțele jucăriilor sunt realizate cu vopsele organice, certificate. Umplutura este și ea certificată și este și hipoalergenică.
„Realizăm produse atemporale, în culori cât mai subtile, ușor de asortat cu orice încăpere în care ar putea fi folosite și ca decorațiune, nu doar ca jucărie.“
Figurinele Mitzoko sunt vândute doar pe site-ul propriu, deși au existat propuneri de parteneriate, dat fiind că discountul cerut este peste adaosul comercial al brandului.
„Încă ne gândim la o strategie optimă, astfel încât să nu ratăm toate aceste oportunități. Realizând serii mici, costurile sunt foarte mari și nu ne putem compara cu producătorii din Asia sau cu distribuitorii gigantici. Nici nu a fost intenția noastră aceasta.“
Referitor la marii producători, Roxana spune că în ultima perioadă a remarcat o tendință către sustenabilitate. Branduri mari europene au început să realizeze jucării din materiale reciclate (poliester în special) sau să folosească ambalaje care se degradează ușor.
„Bineînțeles că există o problemă de sustenabilitate și de responsabilitate față de planetă în ceea ce privește multe dintre jucăriile produse în masă, în special în ceea ce privește materialele și oamenii care muncesc pentru a le realiza“, completează Maria Mândrea, de la Micul Haos. Cel care face jucării unicat sau în serie mică este mai apropiat de ceea ce produce, nu este alienat de munca lui, o face cu bucurie pentru că ajunge să cunoască tot procesul, cunoaște motivația și poate chiar și pe cei care cumpără. E o relație cu munca mult mai sănătoasă pe termen lung.
„Totuși, aceste probleme sunt mai generale, se aplică și la alte categorii de articole. În ceea ce privește jucăriile și jocurile, schimbarea cea mai mare este creșterea cererii.“
Există o nevoie de jucării diverse, nestandardizate, care să poată să interacționeze cu aspirațiile și cu imaginația jucătorului. De aici a apărut și ideea ei de a ține cursuri în care oameni obișnuiți ajung să facă jucării. În felul acesta, jucăria preia o parte din personalitatea celui care a făurit-o și este cu adevărat unicat, conchide ea.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
