Care este povestea Via Transilvanica, drumul redescoperirii de sine și de țară? Revista TIME a inclus traseul turistic în top 100 cele mai frumoase locuri de vizitat din lume

Un drum de 1.400 de kilometri care unește țara de la Putna, județul Suceava, la Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, a reușit să devină un ambasador al României, care nu doar le arată străinilor ce au aceste meleaguri de oferit, dar le arată și localnicilor care le sunt valorile. Alin Ușeriu, fondatorul Asociației Tășuleasa, cea care a inițiat proiectul Via Transilvanica, este de părere că cele două valori cele mai importante ale României sunt universul rural și patrimoniul natural. Doar cui vrea să descopere cu adevărat țara și valorile sale, acestea i se vor dezvălui în profunzimea lor.

În vremuri în care tot mai multe lucruri par să dezbine, au mai rămas în continuare câteva care unesc și aduc împreună nu doar oameni, dar și idei, dorințe și, în primul rând, natura și comunitățile. Un astfel de exemplu este chiar un drum, un drum care străbate România de la un capăt la altul și care unește. Asta se vrea a fi Via Transilvanica, mai mult decât un simplu „obiectiv turistic“.

Traseul numără astăzi 1.400 de kilometri ce se întind de la Putna, județul Suceava, la Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, și urmează chiar a fi extins și către alte zone din țară, astfel încât vestul cu estul și nordul cu sudul să se întâlnească în același punct.

În prezent, cei 1.400 de kilometri sunt împărțiți în șapte zone, anume Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana.

Via Transilvanica este un proiect inițiat de Asociația Tășuleasa, a celor doi frați Ușeriu, Alin și Tibi, care din drag de țară au vrut să le dăruiască șansa și altor oameni să vadă frumusețile pe care ei le-au descoperit străbătând România la pas.

„Dacă vrei să cunoști țara, atunci ia-o la pas, încearcă să înțelegi satul, identifică-te cu el. Aici este, cred, ceea ce eu nici nu am bănuit, anume identitatea“, afirmă Alin Ușeriu.

El e de părere că România, cu Via Transilvanica, a trecut la o nouă etapă. Nu mai este țara în care trebuie să punem accent pe câte necazuri avem, ci este țara pe care trebuie să punem accent pe cât de frumoasă este.

„Și atunci poți să o iubești. Dacă o iei la pas, o cunoști și începi să o iubești, abia atunci începe și ea să se dezvăluie. România ne-a răsplătit. Noi habar nu avem cât de frumoasă este sau ce înseamnă să ai o comunitate. Cărarea asta, simbolic vorbind, este o cărare pe care noi nu ne mai pierdem.“

Însă niciun astfel de proiect nu apare de nicăieri, ci necesită foarte multă muncă. Traseul a fost deschis în 2022, iar asta după patru ani de lucru intens, ani în care odihna a fost mai degrabă un lux în rândul celor care au contribuit.

Pe lângă muncă, a fost nevoie și de bani. Construcția efectivă a drumului a costat 1,7 milioane de euro – pentru toți cei 1.400 de kilometri, cu tot cu cele 400 de tone de andezit sculptate. La fiecare kilometru, se găsește o bornă din andezit, sculptată individual. Aceste borne formează, probabil, una dintre cele mai lungi galerii de artă din lume, ele însoțind călătorii pe tot parcursul drumeției.

Pe lângă investiția inițială, Via Transilvanica are nevoie de cel puțin 1 milion de euro anual pentru întreținerea traseului.

O bună parte din banii necesari investiției inițiale, dar și cei pentru întreținerile ulterioare, au venit de la companiile private din România, iar o altă parte de la persoanele fizice care au crezut și cred în continuare în acest proiect.

Mai mult, în inițiativă au fost implicați peste 10.000 de voluntari, care au contribuit la realizarea celor 1.400 de kilometri. Străbătând sate, cătune, orașe, situri din patrimoniul mondial UNESCO – în număr total, 400 de comunități, Via Transilvanica dezvăluie România așa cum este ea, așa cum îi place lui Alin Ușeriu să zică.

Asociația Tășuleasa se ocupă de mai bine de 20 de ani de organizarea unor proiecte de mediu, de educație, sociale, culturale și chiar sportive. Ce a făcut Via Transilvanica a fost să aducă împreună principalele valori ale organizației, anume voluntariatul, grija față de natură și comunitatea, de altfel un cuvânt des folosit de Alin Ușeriu când vorbește despre această inițiativă.

Mai departe, ceea ce a reușit acest proiect a fost să „dea de știre“ și străinilor despre România, despre ce are de arătat această țară în cele mai profunde moduri. Traseul turistic a fost inclus și în top 100 cele mai frumoase locuri de vizitat din lume, un clasament realizat de celebra revistă TIME, dar a câștigat și premiul publicului la European Heritage Awards, fiind votat de 27.000 de oameni de pe tot globul.

Mai mult, Via Transilvanica a ajuns și în Times Square, acolo unde a fost promovată pe una dintre clădirile celebrei piețe din New York. Cu astfel de apariții, inițiativa s-a impus discret, dar cu forță, și a reușit să devină un ambasador nu doar al turismului local, dar și al țării în general.

„Un ambasador veritabil este cel care ne arată și nouă, românilor, ce e cu țara asta, de ce trebuie să o iubim și care sunt valorile ei. Păi valorile ei reale sunt universul rural și patrimoniul natural, altele sunt valori colaterale.“

Este o identitate națională, care nu pleacă din patriotism, nu pleacă din naționalism, pleacă din realitatea noastră, mărturisește Alin Ușeriu.

„Avem nevoie de o cale pe care să nu ne pierdem, asta e Via Transilvanica. Și e un pic mai complexă decât mi-a trecut mie vreodată prin cap.“

Via Transilvanica are puterea de a crește comunitățile locale. După deschiderea traseului și apariția primilor turiști, au fost inaugurate și câteva unități de cazare de mici dimensiuni, alături de o serie de restaurante.

Pe lângă cazare și masă, de-a lungul traseului, localnicii au început să vândă turiștilor și diferite bunuri, de la dulcețuri până la șosete și pulovere tricotate în casă. Unele comunități nici nu se gândeau, înainte de deschiderea traseului, că ar fi putut face o activitate din turism într-un cătun, poate, uitat de lume. Dar Via Transilvanica le-a dovedit că se poate. Fiecare pensiune, restaurant sau alte facilități de acest tip se regăsesc în ghidul călătorului.

Ceea ce reușește să facă acest proiect nu este doar o descoperire a țării, a valorilor care definesc acest spațiu în care se află România, ci și o redescoperire a sineului, în rândul celor care au curajul să se avânte într-o aventură de 60 de zile, aceasta fiind durata estimativă pentru parcurgerea întregului traseu.

În tot acest timp, semnalul la telefon nu e mereu cel mai bun, iar efortul de a te trezi în fiecare dimineață pentru a parcurge câțiva noi kilometri necesită forță psihică, dar și fizică. Pentru a trece de cele 60 de zile, ai nevoie, în primul rând, de putere și ambiție. Chiar și așa, mulți au fost cei care în 2024 au luat România la pas pe Via Transilvanica, traseu care a găzduit peste 30.000 de călători. Nu toți au făcut-o pentru a termina întreg parcursul, ci pentru a se bucura de el pentru o anumită distanță.

Despre ambiție este vorba și în planurile Asociației Tășuleasa, care deja a început extinderea drumului și către alte zone ale țării. Un nou tronson, numit Terra Borza Teutonica, va fi inaugurat la Viscri și va presupune adăugarea a încă 170 de kilometri în județul Brașov.

Primul tronson din extindere conectează 14 unități administrativ-teritoriale din județ. Mai exact, poteca Terra Borza Teutonica va lega localitățile Bunești, Jibert, Șoarș, Ticușu, Mândra, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Poiana Mărului, Zărnești, Moieciu, Bran, Râșnov, Brașov.

Drumul, așa cum a fost promisiunea sa încă de la început, continuă să unească, turiștii, localnicii, natura, comunitățile, arhitectura, istoria și cultura.

Doar cui vrea, România i se dezvăluie.

Călătorii