Care este povestea companiei românești unde toate cele trei generații mature ale familiei sunt deja implicate în afacere, iar o a patra va fi formată să ducă tradiția mai departe
MaxiMarc este o cramă tânără din podgoria Miniș-Măderat.
În Franța sau Italia, afacerile din industria vinului sunt transmise din generație în generație, la fel și cunoștințele legate de această licoare care a cucerit zei și oameni deopotrivă. În România, dat fiind că economia locală abia a împlinit trei decenii de capitalism, puține sunt businessurile care au ajuns de la bunici la nepoți, darămite mai departe. Și totuși, există și excepții, iar Crama MaxiMarc din județul Arad este un exemplu. Aici, toate cele trei generații mature ale familiei sunt deja implicate în afacere, iar o a patra va fi formată să ducă tradiția mai departe. De altfel, doi dintre strănepoții fondatorului – Maximilian și Marc – dau și numele producătorului de vin.
„MaxiMarc este o cramă tânără din podgoria Miniș-Măderat, aflată în satul Măderat, judetul Arad, fiind amplasată într-un areal cu mai multe crame de familie“, spune Emanuele Reolon, enolog și director general al producătorului de vin.
Compania a început vinificarea în 2016, în crama veche, care acum a devenit zonă de maturare. Astăzi, procesarea și vinificarea strugurilor se fac într-o construcție nouă, dotată cu tehnologie de ultimă generație, adaugă executivul italian.
Chiar dacă businessul MaxiMarc este relativ nou pe piața locală, istoria vinului din Măderat este îndelungată, ea începând să se scrie în 1038, când o prințesă din Ungaria a adus primii butași de vie în vestul țării.
„Filozofia noastră este să menținem tradiția care există în zonă, dar folosind metode moderne de vinificație și încercând să lucrăm cât mai mult cu soiurile locale.“
În acest moment, producătorul are 80 de hectare de viță-de-vie, dintre care doar 40 de hectare sunt pe rod. „Celelalte (40 de hectare care nu sunt pe rod – n. red.) sunt plantații noi, din care vom produce vinuri în următorii ani.“ Toate sunt în proprietatea familiei care deține businessul.
Emanuele Reolon adaugă că în prezent nu există planuri privind extinderea suprafeței viticole, obiectivul pentru următorii cinci ani fiind ca MaxiMarc să ajungă la o producție bună, atât calitativ, cât și cantitativ, cu plantațiile pe care crama le are deja.
„Investiția de până acum se ridică la aproximativ 10 milioane de euro, însă nu ne oprim. Dorința este să continuăm să investim, astfel încât să eficientizăm procesele de producție, dar și să dezvoltăm turismul viticol, pentru a face zona cunoscută la nivel național și chiar internațional.“
De altfel, în proprietatea familiei se află și un castel, care acum este, din păcate, doar o ruină. Acesta a fost construit de baronul Iosef Dietrich în urmă cu 200 de ani și demolat după Revoluție. Pe vremuri, castelul era locul în care se reuneau scriitori și poeți. Ioan Slavici a scris chiar de aici despre dealurile din Măderat. Există și o legendă apărută în vremea comunismului, conform căreia ar fi aur ascuns în pereții săi.
„Nu l-au găsit, însă noi am descoperit ceva mult mai valoros: o bucată de istorie și o poveste care așteaptă să fie reinventată și spusă din nou.“ Crama MaxiMarc este amplasată în vestul țării, în apropierea orașelor Arad și Timișoara, iar Oradea este la o oră și jumătate distanță. În podgoria Miniș-Măderat mai sunt alte 15 crame.
„Ne dorim ca împreună să creștem zona și să o valorificăm și din acest punct de vedere. Sunt o mulțime de lucruri de văzut și de făcut aici și avem locuri de cazare în vecinătate. Avem de asemenea comunități de expați care locuiesc în apropiere și ne-au călcat pragul, iar turiștii români au început deja de anul trecut să vină în vizită.“
Crama este dotată cu două săli de degustare, un wine shop și are o persoană dedicată pentru a primi oaspeții.
MaxiMarc este o afacere de familie, fiind dezvoltată de Gheorghe Cosma, alături de ginerele său Marius Țucudean și de nepotul George Țucudean, cunoscut mai ales datorită carierei sale de fotbalist. Între timp, el s-a retras din sport și se dedică afacerilor. Familia care deține crama MaxiMarc este din Arad și are un business cu mobilă, operat printre altele de firma Cotta Internațional, unul dintre cei mai mari producători locali de profil. „Gheorghe Cosma a construit în acest sector un adevărat imperiu și exportă mobilă în toată Europa“, spune enologul. Pe lângă businessul principal, familia antreprenorului a început să dezvolte în ultimii ani și alte afaceri în domeniul recreativ, al sportului, toate în județul Arad. O altă investiție recentă este o fermă de fructe bio.
Familia a ales să investească în lumea vinurilor din două motive: unul este visul unuia dintre proprietari (Marius) de a deține câteva rânduri de vie pentru a-și face propriul vin, iar celălalt este pasiunea pentru această licoare și dorința de a deveni producători. Membrii familiei spun că au început această aventură în lumea vinului cu gândul la tinerețea lui Gheorghe Cosma, când acestuia îi plăcea să petreacă timp în vie sau când ajuta la culesul strugurilor în grădina familiei sale. Povestea este menită a fi dusă mai departe, dat fiind că numele cramei este inspirat de Maximilian și Marc, copiii lui George și strănepoții fondatorului.
„Am ales să folosim numele celor mici pentru că reprezintă garanția Cramei MaxiMarc de a păstra aceleași viziuni și pentru viitor. Cealaltă micuță a familiei, Sofia, dă numele brandului Castel Sofia (brandul premium al producătorului de vin – n.red.).“
Producătorul de vin din vestul țării are în portofoliul propriu trei game – MaxiMarc, Castel Sofia și Dealurile Măderatului. Vinurile din gama MaxiMarc se situează în segmentul mediu de preț, respectiv 40-50 de lei, și sunt distribuite în magazinele specializate și în HoReCa. Vinurile Castel Sofia sunt vinuri în ediții limitate, complexe și totodată gastronomice, iar cele care poartă brandul Dealurile Maderatului sunt concepute pentru retail.
„Plantațiile noastre sunt încă foarte tinere, astfel că din recolta 2020 am produs doar 90.000 de litri. Jumătate dintre plantații încă nu produc nimic, dar obiectivul nostru este să ajungem la 500.000 de litri pe an.“
Mai mult de 55% dintre plantațiile cramei sunt soiuri locale precum Mustoasă de Măderat și Fetească Regală pe segmentul strugurilor albi și Fetească Neagră și Cadarcă pe cel al strugurilor negri. Pe restul hectarelor sunt plantate soiurile internaționale, respectiv Sauvignon Blanc, Chardonnay, Furmint, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot și Cabernet Franc.
„Preferăm soiurile locale pentru că ele reprezintă esența terroirului. Vedeta podgoriei noastre este Mustoasa de Măderat, un soi autohton de vin alb caracterizat prin prospețime și fructozitate, pe care îl vinificăm prin mai multe metode, respectând tradiția zonei.“
Crama vinifică Mustoasa în două game: Castel Sofia și MaxiMarc, urmând ca în acest an să se găsească și într-o gamă efervescentă.
„Avem cramă proprie, cu o capacitate de vinificare de 700.000 de litri în fiecare campanie. Am proiectat crama gândindu-ne la viitor, atunci când vom avea pe rod toate cele 80 de hectare.“ În acest moment, capacitatea de stocare este de 600.000 de litri, dintre care jumătate o reprezintă zona de maturare în butoaie de stejar.
Vinurile cramei MaxiMarc se găsesc în hipermarketurile Carrefour, colaborare ce va fi extinsă în luna mai. Mai mult, reprezentanții producătorului poartă discuții și cu alte rețele. Obiectivul este ca vinurile să ajungă în toată țara, în special soiurile autohtone.
„Suntem listați deja în sute de localuri – restaurante și baruri din România. Însă nu ne oprim aici. HoReCa reprezintă acum aproximativ 80% din vânzările totale, dar pe măsură ce vom crește producția, ne dorim ca retailul să reprezinte jumătate.“
Emanuele Reolon spune că 2020 trebuia să fie anul în care crama se lansa oficial pe piață. Planurile companiei vizau participarea la târguri, organizarea de evenimente și promovarea în toată țara.
„Pandemia ne-a lovit destul de mult, însă suntem optimiști că anul 2021 va fi mai bun.“
Din cauza pandemiei, MaxiMarc a vândut aproximativ 45.000 de sticle de vin în 2020. Însă obiectivul pentru 2021 este triplarea acestei cifre.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
