Capodopere din colectiile habsburgice de arta

In Europa secolului al XVI-lea au aparut pentru prima data asa-numitele sali de arta si de curiozitati, predecesoarele muzeelor moderne, adapostind colectii complexe – si in general valoroase – care contineau nu numai obiecte ingenioase, precum bijuterii, sculpturi in bronz, fildes si lemn, instrumente stiintifice, roboti “primitivi”, ceasuri si jocuri, ci si obiecte rare. Acestea din urma, ciudate sau neobisnuite datorita materiei din care erau facute sau infatisarii lor, erau numite “exotica curiosa si mirabillia”: minuni ale naturii, cum ar fi oua de strut, un corn provenind de la un inorog sau chiar calculi din aparatul digestiv al rumegatoarelor. Pentru colectionar, o asemenea incapere forma un microcosmos reflectand macrocosmosul care, la randul sau, reprezinta “incaperea de arta a lui Dumnezeu”. Obiectele reflectau dorinta de cunoastere si curiozitatea colectionarului si mai ales dragostea lui pentru obiectele frumoase si pretioase.

Printre cele mai vechi obiecte existente in expozitia deschisa la Kunsthistorisches Museum, din Viena, se numara o placa de fildes din perioada carolingiana (875), infatisandu-l pe Sf. Grigore. O capodopera a giuvaergiilor, aflata in Colectia de Sculpturi si Arte Decorative, este “Pocalul Sfantului Mihai” (cca 1530/40), facut din aur, in parte emailat, incrustat cu diamante, smaralde, rubine si perle.

Doi colectionari habsburgi au adunat la un loc ceea ce urma sa constituie piesele de rezistenta ale colectiei: Arhiducele Ferdinand II (1529 – 1595), care si-a expus colectia la Castelul Ambras, langa Innsbruck, si imparatul Rudolf II (1552-1612), a carui colectie a fost partial mutata de la Praga la Viena, scapand astfel de dezastrul produs de Razboiul de Treizeci de Ani. Rudolf a fost protectorul vestitului sculptor in bronz Adriaen de Vriers (1545-1626). Expozitia include bustul lui Rudolf, turnat de artist in bronz in 1603.

Printre obiectele pretioase expuse se numara o cana din nuca de Seychelles, creata de Anton Schweinberger in 1602, un vas cu capac, taiat din piatra semipretioasa de catre Gasparo Miseroni (1607/11), si doua busturi din bronz (Bacchus si Ariadne), executate de Jacopo Alari-Bonacolsi (Antico) in 1520/25, vestite pentru armonia clasica a proportiilor si minunata executie tehnica. Din cate se stie, acestea din urma au fost comandate de Isabella dÃEste pentru asa-numita “Grotta” din Palatul Ducal, Mantua, ajungand ulterior, via Anglia, in colectia Arhiducelui Leopold Wilhelm.

Cea mai impresionanta statuie de fildes inclusa in expozitie este aceea reprezentandu-i pe Apollo si Daphne (1680/85), facuta de sculptorul tirolez Jacob Auer, dupa un model de Bernini.

Un exponat mai putin obisnuit il reprezinta un calcul provenind din stomacul unei rumegatoare. Pana in sec. XVIII, aceste “pietre” erau considerate un remediu extrem de eficient pentru diferite boli. Se mai credea, de asemenea, ca neutralizeaza otrava. Calculul expus aici este montat intr-o lucratura de nestemate – o dovada a pretuirii ce i se acorda.

Dupa prabusirea monarhiei habsburgice, colectia ramurii Habsburg-Este a familiei imperiale, impreuna cu bogata colectie de tapiserii folosite odinioara pentru a decora varii palate imperiale, au fost incorporate in Sectia de Sculpturi si Arte Decorative de la Kunsthistorisches Museum. Expozitia include si o tapiserie tesuta din lana si matase, cu fire de aur si argint, infatisandu-i pe “Israeliti strangand mana in desert”, care tine de o serie de tapiserii avandu-l pe Moise ca personaj central. Ele au fost realizate la Bruxelles, “capitala” tapiseriei in secolul al XVI-lea.

Ceasuri & Bijuterii