Supliment editat de Ziarul Financiar

Gastronomie

Cambridge, ordine si dsciplina... turistica

Sobru si rece, ca un aristocrat britanic veritabil, respectabilul Cambridge este, la prima vedere, asa cum ti l-ai fi imaginat. Dar daca o iei la picior printre stradutele stramte, cu o curiozitate de calator, vei descoperi si un alt soi de Cambridge

Sobru si rece, ca un aristocrat britanic veritabil, respectabilul Cambridge este, la prima vedere, asa cum ti l-ai fi imaginat. Dar daca o iei la picior printre stradutele stramte, cu o curiozitate de calator, vei descoperi si un alt soi de Cambridge.

Daca ar fi sa fac o lista a personalitatilor care au avut o legatura mai mult sau mai putin puternica cu Cambridge, nu mi-ar ajunge numarul de semne pe care l-am primit de la editorul-sef pentru acest text. Dar e imposibil sa vorbesti despre Cambridge fara sa amintesti macar cateva nume celebre care au intregit faima orasului. Caci, in fond, ce face Cambridge-ul cunoscut daca nu mintile geniale care au fost slefuite in colegiile si universitatile micului oras?

Printre cei care au studiat la celebrele colegii au fost 13 prim-ministri britanici, 9 arhiepiscopi de Cantebury, regele Edward al VII-lea, Printul Edward si Printul Charles, Lorzii Byron si Tennyson, John Milton sau Sylvia Plath. 73 dintre laureatii Premiului Nobel au avut puternice legaturi cu orasul Cambridge, 29 provenind de la Trinity College, unul dintre cele mai respectate colegii din oras. Ba chiar si nume mai recente sunt legate de Cambridge, daca ne gandim la actrita Emma Thompson sau realizatorul de televiziune Sir David Frost.

Peste toti insa, “the greatest of the Cambridge greats” cum spun chiar localnicii cu un zambet larg si o licarire de mandrie in ochi, numele lui Sir Isaac Newton a pecetluit renumele invatamantului din Cambridge.

Umbla o vorba prin oras, cum ca in cei aproape 800 de ani de traditie si istorie, daca Newton ar fi fost singurul ” produs”, tot ar fi fost de ajuns ca sa justifice existenta centrului universitar, caci fara geniul sau, secolul 20 asa cum il stim noi azi nu ar fi existat.

Sa nu va imaginati insa un Cambridge rece si pretentios, unde toata lumea merge tacticos la costum, schimband politeturi, servind un ceai pe la ora 5 dupa-amiaza dupa care se asterne o liniste mormantala in oras, aidoma uneia din multele biblioteci ale colegiilor.

Cel putin pe timp de vara, orasul freamata de evenimente artistice de tot soiul, concerte de muzica folk, spectacole de teatru in aer liber. Cambridge are chiar si viata de noapte prin multimea de cluburi cu concerte live sau restaurante cu ringuri de dans pe ritm de salsa. Festivalul de folk din Cambridge, completat cu blues si muzica country, este considerat unul dintre cele mai importante din intreaga lume.

Dar pentru ca suntem totusi nu doar in Anglia, ci chiar in Cambridge, nimic nu se petrece la intamplare. Liste amanuntite cu tot programul de “entertainment” de peste vara sunt tiparite si raspandite la toate centrele turistice inca din luna mai.

Printre multele lucruri la care tin localnicii sunt spatiile verzi si gradinile de tot felul. Aproape orice se poate schimba in oras, dar cand vine vorba de natura, raspunsul este invariabil si definitiv, “NU!”.

De altfel, Cambridge isi are renumele de orasul-gradina fara rival in Europa, mai ales pentru ceea ce englezii numesc “backs” o amestecatura de rau, pajisti, gradini, specii rare de copaci si arhitectura extrem de veche. Aceste… lacasuri de natura sa le spun- caci nici nu au corespondent in alta limba- au dobandit un statut special incepand cu secolul VI, cand colegiile au inceput sa-si reclame pamanturile de pe malurile raului Cam care curgea prin spatele cladirilor. Iar Gradina Botanica universitara, fondata prin 1760 pe o suprafata de 16 ha, este magnifica. Si mai e un lucru la care localnicii sau studentii nu ar renunta: mersul pe bicicleta. Aparut initial ca o nevoie din cauza strazilor inguste, a parcarilor dificile si a faptului ca centrul e inchis traficului aproape intreaga zi, mersul pe bicicleta e acum o atitudine, o forma de manifestare a comoditatii, a libertatii si a spiritului tanar, caci am vazut pe biclicleta toate tipurile de oameni, de toate varstele si nu toti imbracati sport.

In Cambridge, cravata sau taiorul nu intra in conflict cu pedalatul.

Orice turist poate face turul orasului pe bicicleta daca doreste. Nici nu te dai jos din tren sau din autobuz, ca te impiedici in fata garii de culoare intregi de biciclete si de un mic centru de inchirieri. Ca sa vezi orasul “the way the locals do” asa cum scria pe un banner chiar de-a lungul bicicletelor, trebuie sa platesti 4 lire pentru 3 ore sau 6 lire pentru toata ziua.

Exista un singur neajuns: nu te poti plimba pe o bicicleta inchiriata pe inserat pentru ca centrul de inchirieri e deschis evident doar pana la ora 17.30. In Anglia, si nu doar acolo, m-am izbit de asta. Ca si la Stockholm, orice program ce trece de ora 18.00 intra in categoria “defavorizat” sau “special”. De aceea, e platit mai bine sau pur si simplu nu exista. Conceptul de non-stop le e strain.

Si mai ai un sentiment plimbandu-te pe stradutele elegante ale Cambridge-ului. O senzatie paradoxala ca recunosti multe cladiri, colturi de strada, catedrale si totusi toate te surprind. Am avut senzatia asta inca de la inceput. Daca pe peronul garii nu ar fi scris clar si raspicat unde suntem, as fi coborat cu siguranta in statia potrivita, spunandu-mi cu o siguranta de neclintit: “Aici este Cambridge.”

Totul este monumental, colegiile si Universitatea se iau parca la intrecere in eleganta si sobrietate, dar in acelasi timp in fastul arhitectural, dorind parca sa-ti ia rasuflarea chiar inainte sa intri inauntru. Unele rivalizeaza pana si cu catedralele gotice, mai ales KingÕs College, cel mai aratos dintre toate, care nu e doar impunator, dar are si conditiile cele mai stricte si severe de admitere. Daca e soare afara si e miezul zilei, nu poti ridica privirea pana in varful cladirii fara sa te doara ochii. Iar daca vrei o poza care sa-l cuprinda in intregime, trebuie sa inchiriezi un elicopter. Am lasat la urma partea cea mai relaxanta a calatoriei: shopping-ul in Cambridge. Si nu doar de carti, caci unde sunt multi turisti, sunt tot atatea magazine, nu-i asa?

Orasul are doua centre de cumparaturi, unul de “vechituri” si manufacturi traditionale, iar celalalt, un fel de mall, The Grafton Centre, cum apare pe indicatoarele si sagetile din oras. Cel mai nimerit program pentru cumparaturi este de luni pana sambata intre 10.00 si 16.00, cand centrul orasului este inchis traficului auto sau moto, asa ca poti cara in voie sacosele chiar pe mijlocul drumului fara sa-ti faci probleme de biciclisti: acestia au portiunea lor de strada special amenajata. Cele mai multe magazine se inchid la 17.30 cum era de asteptat, dar sunt unele magazine mai mari care stau deschise si pana mai tarziu, numai in serile de miercuri.

Suna complicat si plin de reguli Cambridge. Poate prea multa ordine si disciplina pentru niste latini. Se poate, dar sentimentul pe care il ai cand ajungi acolo este incomparabil, poate chiar datorita regulilor si strictetii…turistice in felul lor.

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția