Secret gems sau localuri care nu trebuie ratate în București? Recomandări de la fondatorii popularului cont de Instagram Călătorii și farfurii: "Spre Dragonul Roșu, e un container mic unde singurul text descifrabil este «Iepurele Dulce»"

În urmă cu câțiva ani, Bucureștiul a fost pus pe harta europeană de Bucharest Fashion Week. În 2026, un alt eveniment cu același acronim, BFW, a venit să consolideze această prezență. Care e povestea Bucharest Food Week?

„Bucharest Food Week a pornit de la ideea noastră și a prietenilor de la ialoc.ro (cea mai mare platformă de rezervări pentru restaurante din România) de a crea un proiect ambițios pentru HoReCa. De a da înapoi ceva industriei. O industrie care în primele șase luni ale lui 2026 era într-o scădere de trafic de aproximativ 30% comparativ cu anul precedent“, spun Alexandra și Cătălin Cincu, cunoscuți de mulți drept fondatorii popularului cont de Instagram Călătorii și Farfurii.

Scopul principal, adaugă ei, a fost să îi aducă pe oameni înapoi în restaurante și, mai mult, să-i facă să descopere locuri noi. Așadar, primul gând cu care au pornit la drum când au conturat Bucharest Food Week a fost să organizeze o „săptămână a restaurantelor“ clasică, în care mai multe localuri din oraș propun meniuri la prețuri mai bune decât o fac în restul anului.

„Dar iată că a ajuns mult mai mult de atât. Bucharest Food Week este organizat de o echipă mică. Suntem patru oameni care au renunțat de câteva luni să mai contorizeze numărul de ore muncite. Iar după prima ediție, pare că a meritat.“

151 de restaurante și locații HoReCa s-au alăturat proiectului. Peste 10.000 de persoane au rezervat meniurile dedicate în cadrul Bucharest Food Week direct în site. Alte 6.000 s-au bucurat de produsele special gândite. Iar aproximativ 2.000 de oameni au trecut pragurile restaurantelor la liber și au beneficiat de meniuri.

Dar mai mult de atât, 84,7% dintre cei care și-au rezervat o masă în cadrul Bucharest Food Week au ajuns pentru prima oară în restaurantul respectiv.

„Am stabilit de la bun început că nu vrem ca Bucharest Food Week să fie o bătaie de cap în plus pentru HoReCa, așa că propunerea noastră către restaurante a fost să pregătească un set menu sau un tasting menu pornind de la preparate deja emblematice pentru ele, care existau în meniu la momentul respectiv.“

Și-au dorit ca aceste meniuri să fie mai accesibile ca preț față de o experiență obișnuită la restaurant și așa au venit cu ideea a trei praguri de preț – 69 de lei, 119 lei și 189 de lei. În același timp, ideea a fost ca meniul să le ofere oaspeților o imagine cât mai bună asupra restaurantului, să îl descopere în esența lui și să aibă ocazia să încerce mai multe preparate decât ar face-o în mod normal. „Și au fost câteva nume care s-au întrecut serios pe ele însele, mai ales din punctul de vedere al valorii pe care au reușit să o ofere în aceste meniuri: NOUA, Kané, CAU Steakhouse, Mahala, Soro Lume, Ryu Sando Bar, Balls, Check, DeSoi Cișmigiu, Papila și nu numai.“

În paralel cu Bucharest Food Week, Alexandra și Cătălin s-au gândit să organizeze un pop-up al restaurantului lor preferat din Paris, Les Enfants du Marche, în București.

„Până când ne-am spus: de ce să nu le aducem împreună?“

Astfel, pop-up-ul Les Enfants du Marche din curtea Tabra a devenit „marele final“ al Bucharest Food Week.

„Doar că simțeam că proiectului îi lipsesc câteva lucruri ca să fie un <<food week>> veritabil.“

Așa au apărut evenimentele din restul săptămânii: pe de o parte, masterclass-urile cu profesioniști din HoReCa, de la cum să faci sushi la cum să deguști corect o șampanie, iar de cealaltă parte, cinele colaborative între unele dintre cele mai recunoscute restaurante din România.

„Și mai mult, pentru că aveam atât de multe cafenele, patiserii, baruri sau cofetării care nu făceau încă parte din proiect pentru că ele nu iau rezervări, le-am propus să gândească produse speciale, disponibile în ediție limitată, doar în acea săptămână.“

Așa a apărut categoria „Food Week Specials“.

„Dincolo de toate acestea, Bucharest Food Week este un proiect foarte, foarte personal. Și nu ar fi fost la fel dacă nu l-am fi întâlnit pe David Julean de la Studio Maller, cel care a înțeles pasiunea noastră, s-a molipsit de ea și a creat una dintre cele mai puternice identități de brand pe care le-am văzut în peste 13 ani de marketing“, spun Alexandra și Cătălin. Amândoi sunt absolvenți de jurnalism și după o foarte scurtă perioadă de cochetat cu presa, s-au îndreptat spre digital marketing.

„Avem un background de 12-13 ani în multinaționale importante, timp în care proiectul «Călătorii și Farfurii» a crescut odată cu noi. Ce a început ca un blog în 2016 a ajuns să fie, de anul trecut, proiectul care ne-a făcut să lăsăm corporațiile în spate și să ne urmăm visul.“

Cum au ajuns la gastronomie? „Una dintre primele noastre amintiri împreună este o farfurie de paste improvizată total de Alexandra, care mie, în acel moment, mi s-a părut cel mai bun lucru mâncat în ultimii ani. Din păcate, niciunul dintre noi nu mai știm să rescriem exact rețeta“, povestește Cătălin.

Mai departe, încă de la primele lor călătorii în afara țării, au vrut să afle unde mănâncă localnicii (oricât de clișeic ar suna) și să descopere locurile care dau viață orașelor pe care le vizitează. „Pentru că nu este niciun mod mai bun să descoperi un loc nou decât prin mâncarea lui.“

Ulterior, această pasiune a fost cultivată și de emisiunile lui Anthony Bourdain, „probabil cel mai influent om în gastronomia mondială din ultimii 30 de ani“.

„Mergeam pe urmele lui, căutam locurile în care a ajuns, ba chiar ne-am întâlnit și cu oameni care l-au cunoscut. Astăzi, putem spune că stilul nostru de viață este direct conectat cu gastronomia.“

O vacanță, spre exemplu, nu începe niciodată fără o listă de câteva zeci de locuri pe care doresc să le exploreze. Dar și acasă, lumea lor și lumea gastronomiei se întrepătrund.

„Urmărim, testăm și analizăm scena gastronomică locală de mai bine de 15 ani, iar diferența față de atunci este enormă. Au apărut tot mai multe bistrouri care vin cu un concept solid, meniuri scurte și bine gândite, cu accent pe ingrediente și pe experiența în sine. Avem, de asemenea, din ce în ce mai multe afaceri care produc local, artizanal, de la brutării și cofetării până la producători de diverse specialități, cu un accent mult mai mare pe calitatea produsului.“ Iar scena cafelei a crescut enorm și a devenit un punct important pe harta europeană a cafelei de specialitate.

„În același timp, vedem din ce în ce mai multe restaurante de fine dining, unele dintre ele comparabile cu experiențe extraordinare pe care le-am avut în afara țării. Abia acum putem spune că începe să se clădească ceva cu adevărat solid în scena culinară locală.“

Totuși, unul dintre motivele pentru care și-au dorit să organizeze acest eveniment este tocmai pentru că Bucureștiul ducea lipsă de o săptămână gastronomică. „Aveam tot felul de săptămâni – cu focus pe fashion, design, artă, muzică și nu numai. Ne-am dorit să atragem mai mult atenția și asupra gastronomiei. Și cred că am reușit. Ce ne propunem pentru următorii 10 ani cel puțin este să punem Bucureștiul pe harta Europei.“

După această primă ediție își propuseseră să ia o bine-meritată pauză de o săptămână-două. Dar rezultatele le-au dat atât de multă bucurie și adrenalină, încât au ajuns să se odihnească o singură zi.

„Două dintre cinele colaborative din ediția de primăvară sunt deja stabilite și lucrăm la următoarele surprize. Vom avea mai multe restaurante participante, mai mulți invitați internaționali, mai multe masterclassuri interesante și, sperăm noi, per total, mai multe motive cu adevărat bune să ieși din casă, să explorezi orașul, să descoperi locuri noi și să îți dezvolți noi skilluri culinare și nu numai.“

Secret gems sau localuri care nu trebuie ratate în București?

„Bucureștiul are o varietate fantastică de locuri cu mâncare bună. Pentru că avem recent în minte un tur de forță al Colentinei, aș menționa o vizită acolo. În Colentina găsești cele mai multe restaurante turcești și orientale din oraș, iar unul care ne este foarte aproape de suflet este Murat Usta, unde găsești mâncare gătită, la tavă, ca într-un lokantası veritabil din Istanbul.

După, urcăm puțin spre Dragonul Roșu, la un container mic unde singurul text descifrabil este «Iepurele Dulce». Trebuie să încerci tăițeii Beijing, care vin într-un bol uriaș, cu carne tocată, arahide prăjite și castraveți tăiați subțiri. Excelent.

Rămânem în categoria de locuri de suflet și mergem în cealaltă parte a Bucureștiului, în Militari, la Fatafit, unde Rahbi servește cel mai bun hummus din oraș și un sendviș cu ficăței rumenit și presat.

Gedo, foarte aproape de Piața Obor, este probabil locul în care ajungem cel mai des să mâncăm. Pentru că uneori e mai ieftin să mâncăm aici decât să gătim acasă. În plus, locul vorbește de la sine: mâncare sudaneză, încă din 1999. Nu ai cum să dai greș.

Astea sunt doar câteva dintre locurile despre care credem că merită să se vorbească mai mult.“

Gastronomie