Calatori in deriva

Povestile horror despre vacante si calatorii sunt nenumarate: unele implica doar incidente minore (cum ar fi proiectia unui documentar despre inmormantare in timpul unui zbor cu turbulente), altele – probleme serioase, pe langa care filmele de groaza cu avioane sau trenuri par o joaca. Neplaceri se intampla chiar si la case mai mari, in mod ironic, chiar si unor persoane din domeniu.
Andrew Cosslett, CEO InterContinental Hotels Group, a facut de curand o calatorie de 27 de ore, care a inceput in Melbourne, a trecut prin Boston si s-a terminat la Los Angeles, fara bagaje. La Boston declararea bagajelor pierdute a durat doua ore, iar la Los Angeles trei. In cazul in care cineva are nevoie de consolare…
Oricat de multe probleme ar fi, important e sa ajungi la destinatie. Dar ce te faci daca linia aeriana decide sa nu mai asigure legatura de care ai nevoie? Englezii care si-au cumparat case de vacanta in orasele din Franta si Spania au acum o problema. In multe cazuri transportul a devenit complicat, pentru ca liniile aeriene pe care se bazau au scos de pe ruta cateva destinatii “marunte”. Sunt afectate, printre altele regiuni ca Dordogne, Aveyron si orase ca Rodez sau chiar Nisa, care au ramas fara unele legaturi aeriene.
De pilda, la Estaing, un sat medieval din Pirinei, nu se mai poate ajunge din Anglia decat cu un zbor pana la Toulouse si un drum de trei ore cu masina sau doar cu masina, dupa opt ore de condus de la Calais.
Compania irlandeza Ryanair, cea mai mare linie aeriana low-cost din Europa, a anulat intregul program de iarna de la Stansted la Rodez. Luna trecuta compania anunta o reducere cu 25% a numarului de aeronave cu care opereaza si una de 14% a zborurilor de la Stansted care faceau legatura cu 18 destinatii din Franta. Motivele: costul combustibilului si taxe de aeroport prea mari. Ryanair a anulat si legaturile cu Basel, Budapesta, Palma si Valencia.
Si EasyJet, a doua cea mai mare companie europeana de clasa medie, a redus numarul zborurilor catre Spania si Europa Centrala (Almeria, Valencia, Nisa). Ryanair va vinde din septembrie bilete cu o lira, dar ce folos daca nu vor fi catre destinatiile de care ai nevoie? “The Times” propunea proprietarilor de case de vacanta sa faca un protest, sa caute alte aeroporturi apropiate sau sa apeleze la trenuri.
Willie Walsh, CEO British Airways, a declarat presei britanice ca acesta e cel mai prost moment al industriei aviatice. Nu e exclus ca unele linii aeriene sa dea faliment din cauza combustibilului prea scump si, intr-adevar, 50 de transportatori din toata lumea se pare ca vor apropia periculos de mult de faliment in aceasta iarna.
Si, chiar daca nu cresc preturile biletelor, companiile aeriene au alta varianta in maneca. Se numeste fractionalizarea experientei zborului si e, evident, in dezavantajul buzunarelor calatorilor. JetBlue va incepe sa ia 7 dolari de la cei care doresc o perna si patura (pe care le poti pastra), iar in cazul altor linii se plateste in plus pentru mai mult spatiu, mancare sau accesorii.
Fapt care l-au facut pe jurnalistul David Owen sa-si imagineze intr-un articol publicat de New Yorker ce ar face la propria sa linie aeriana, “My Airline”: “La check in v-am evaluat greutatea. S-ar putea sa va rog sa treceti pe cantarul de bagaje. Va trebui sa garantati ca in timpul zborului nicio parte a corpului nu va atinge alt pasager, iar picioarele le veti tine strans lipite si perpendiculare pe podea. In caz contrar, taxa e de 50 de dolari (…). Privitul in gol, fredonatul si mataniile vor fi interzise, ceea ce inseamna ca va trebui sa cititi o revista oferita de noi, cu 50 de dolari. (…) Masa nu e servita pe aceasta linie aeriana. Nu puteti rezista o ora-doua fara pui cu parmezan? (…) Sunt constient ca aveti la dispozitie mai multe optiuni si va incurajez sa le folositi. Intre timp, va urez un zbor placut!”.
Intr-adevar, micile placeri culinare nu sunt garantate intotdeauna. Marina Cristescu, care calatoreste des, a fost anul trecut cu o cursa Scandinavian Airlines de la M?nchen la Copenhaga si a fost surprinsa ca mancarea nu a fost gratuita. Dupa decolare i s-a oferit un meniu cu preturi tiparite cat mai vizibil. “Iar in cazul curselor Lufthansa se fac deja glume pe seama celebrei intrebari ‘ham or cheese?’ pe care ti-o adreseaza stewardesele, pentru ca ofera doar sandvisuri. Asta cand ti se ofera mancare, pentru ca uneori iti dau doar un pahar cu suc”, spune Constantinescu.
Cu burta plina sau nu, riscul de a ajunge la destinatie fara bagaje ramane acelasi: destul de mare. Anul trecut British Airways au pierdut 26,5 bagaje la 1.000 de calatori, iar The Times scria ca 9 pasageri de la fiecare zbor BA isi pot pierde bagajele, conform unei statistici neoficiale.
Biroul de presa din Romania al British Airways nu a confirmat nicio statistica, dar recunoaste ca si un singur bagaj pierdut sau ratacit este prea mult. “In permanenta ne imbunatatim sistemele si procesele, lucrand in acelasi timp indeaproape cu autoritatile aeroportuare”. Dar BA tine sa faca diferenta intre “pierdut” si “gestionat necorespunzator”.
“Rareori pierdem complet un bagaj – 1,4 bagaje la 10.000 (putin peste 0,01%), iar nivelul general al bagajelor gestionate necorespunzator este in general sub 2%”, adauga ei.
Apoi, compania spune ca datorita noului sistem de bagaje de la Terminalul 5, unul dintre cele mai avansate (la capacitate maxima poate gestiona 12.000 bagaje pe ora), si din cauza ca majoritatea transferurilor intre zboruri au loc intr-o singura cladire, numarul de bagaje care nu ajung la zborul de conexiune s-a redus considerabil.
Totusi unde sunt vremurile cand te urcai in avion, te simteai rasfatat ca la un hotel de 4 stele, stewardesele aproape ca te rugau sa mananci si nu aveai emotii decat pentru vreme… Tudor Marinescu povesteste: “Auzisem atatea povestiri horror de la prieteni despre bagaje pierdute cu saptamanile sau de tot, incat ma simteam norocos ca nu am avut nicio problema, dar intotdeauna exista o prima data care declanseaza o avalansa. Acum doi ani mergeam la Stockholm cu Alitalia. Dupa escala de la Amsterdam, ma trezesc in Suedia cu un handbag plin de reviste si foi si un basic kit oferit de compania care se ocupa de bagajele pierdute. Cum deja era tarziu si nici urma de magazin deschis, sunt nevoit sa incerc perechea de sosete dintr-un material dubios primit drept compensatie alaturi de mici sticlute de cosmeticale. Din (ne)fericire nu trebuie sa ma fortez prea mult sa ma acomodez cu noile sosete, pentru ca dupa o jumatate de ora, ele sunt destramate si pline de scame si ghemotoace de material. Cele mai ieftine si proaste sosete din lume oferite generos de compania aeriana ca solutie pentru o situatie stresanta de care nu esti vinovat”.
Sortarea bagajelor pierdute costa liniile aeriene in jur de 100 de dolari per geanta, iar problema e atat de des intalnita, incat exista un sistem de recuperare numit World Tracer.
Richard Quest de la CNN vorbea despre aceasta loterie la care nimeni nu vrea sa castige. Se pare ca “sansele” sunt de 1 la 100 si 12 pasageri din 1.000 experimenteaza senzatia neplacuta a pierderii lucrurilor. Dar ce se intampla, de fapt, cu bagajele? In general scannerele citesc codurile de bare de pe etichetele bagajelor, apoi comunica cu sistemul computerizat care coordoneaza totul, identificand unde trebuie trimise.
De la check-in parcurg kilometri de benzi rulante nevazute (18 km la Terminalul 5) pana si de la avion. Motivul principal pentru care se pierd e sortarea gresita (nu toate etichetele pot fi citite, daca bagajul e cu susul in jos), urmat de greseli de imbarcare sau etichetare. Vestea buna e ca, in cele din urma, mai toate sunt gasite. Anual se pierd 30 de milioane de valize, din care doar 200.000 dispar de tot.
Poate de aceea companiile incearca sa faca sederea in aeroport cat mai placuta. Simpla enumerare a facilitatilor de la celebrul Terminal 5 (Heathrow, Londra) pare lista unui hotel de lux: sali de cinema, wi fi, wine bar, Chef’s Theatre, deli & coffee house, Champagne bar, Gold Bar, Wine Gallery, Coffee House, terasa. De vreme ce calatoriile devin asa complicate, am putea trimite ilustrate cu aeroportul, daca nici acest obicei nu ar fi pe duca…