Supliment editat de Ziarul Financiar

Călătorii

Călător pe două roți: Radu Hanga, șeful Bursei, a descoperit plăcerea de a călători pe motocicletă în urmă cu câțiva ani. Ce urmează pe lista destinațiilor?

Numele lui Radu Hanga este, pentru mulți, sinonim cu piața de capital, având în vedere că din 2020 este președinte al Bursei de Valori București. Puțini știu însă că în timpul liber același Radu Hanga trece de la analiza oportunităților de creștere a pieței de capital la analiza prognozelor meteo, pentru a vedea dacă este un moment oportun pentru a începe o nouă aventură

Călător pe două roți: Radu Hanga, șeful Bursei, a descoperit plăcerea de a călători pe motocicletă în urmă cu câțiva ani. Ce urmează pe lista destinațiilor?
Călător pe două roți: Radu Hanga, șeful Bursei, a descoperit plăcerea de a călători pe motocicletă în urmă cu câțiva ani. Ce urmează pe lista destinațiilor? · Foto: După Afaceri

Numele lui Radu Hanga este, pentru mulți, sinonim cu piața de capital, având în vedere că din 2020 este președinte al Bursei de Valori București. Puțini știu însă că în timpul liber același Radu Hanga trece de la analiza oportunităților de creștere a pieței de capital la analiza prognozelor meteo, pentru a vedea dacă este un moment oportun pentru a începe o nouă aventură. De data aceasta, o aventură pe două roți, susținute de mulți cai-putere.

„Prima dată am urcat pe o motocicletă prin anul 1987, în curtea liceului la care învățam și, din câte îmi amintesc, nu s-a sfârșit prea bine. Am lăsat cam brusc ambreiajul, iar motocicleta a plecat fără mine, moment în care am ajuns la concluzia că este mai bine să rămân concentrat pe bicicletă și așa am și procedat“, povestește Radu Hanga, care a decis în acel moment să lase testarea puterii unui bolid pe două roți pentru vârsta maturității. Astfel, s-a urcat din nou pe motocicletă abia în anul 2014, când a luat și permisul categoria A, la circa 20 de ani de la obținerea celui pentru categoria B. Iar treptat, a descoperit plăcerea de a călători pe motor, deși în viața de zi cu zi folosește mai mult mașina, având în vedere că echipamentul moto nu se potrivește cu activitatea profesională.

„De regulă, în fiecare primăva­ră fac un traseu mai lung împreună cu prietenii mei. În mod normal plecăm zece zile și mergem spre sud, pentru o climă mai prietenoasă“, mai spune președintele BVB. El adaugă că până acum cel mai lung drum pe care l-a parcurs a fost în 2018 atunci când a călătorit până în sudul Greciei, în Peloponez, traseul adunând în total cam 4.500 de kilometri.

„A fost un traseu foarte frumos, cu multă încărcătură istorică. Ne-am făcut un program care ne-a permis să vizităm câteva locuri interesante, dintre care aș menționa Thermopylae, Muntele Olymp, Istmul Corinth, Monemvasia, Ioannina. Un loc special am descoperit la Metsovo, localitate din Munții Pindului, în nordul Greciei, unde trăiește o comunitate importantă de vlahi și unde ne-am simțit mereu ca acasă.“

Deși peisajul muntos din Peloponez este unul deosebit, Radu Hanga afirmă că dacă ar fi să facă un top al celor mai spectaculoase trasee, ar începe cu Corsica și Sardinia. De altfel, el e de părere că în afara României sunt foarte multe opțiuni și că toate regiunile muntoase din Europa, începând cu Balcanii, nordul Italiei și Austria, sunt frumoase.

„De asemenea, sunt multe lucruri de descoperit pe două roți și în afara Europei, însă eu nu am reușit să o fac deocamdată.“ În plus, nici România nu este o destinație de ocolit, având în vedere peisajele montane autohtone. Deși Transalpina și Transfăgărășanul sunt cele mai cunoscute drumuri la înălțime de pe plan local, Radu Hanga mai dă alte exemple de locuri în care motocicliștii își testează abilitățile și își folosesc la maximum concentrarea pentru a lua cât mai bine virajele. De altfel, el spune că „atunci când ești pe două roți, cele mai frumoase sunt curbele“, iar datorită creșterii calității infrastructurii din România, apar mai multe oportunități pentru pasionații de călătorii pe motor.

„Sigur, toți cunoaștem Transalpina și Transfăgărășanul însă, pe lângă aceste trasee, se găsesc locuri frumoase și în nordul țării (Pasul Prislop, Transrarău). De asemenea, conexiunile dintre Transilvania și Moldova (Vatra Dornei, Bicaz, Oituz, Întorsura Buzăului), dar și Valea Jiului împreună cu Valea Cernei și Clisura Dunării sunt foarte interesante. De menționat este și Dobrogea cu munții ei, chiar dacă nu sunt atât de impresionanți ca  înălțime.“ Pentru călătorii, Radu Hanga folosește o motocicletă Kawasaki Ninja Z1000 SX, despre care spune că este un model mai sportiv, care merge foarte bine și pentru touring.

„Cred că este modelul care mie mi se potrivește, chiar dacă este subiect de discuții cu prietenii mei. Deși sunt cel mai înalt, folosesc motocicleta cea mai compactă. Până la urmă, este o chestiune de preferință“, explică executivul. Iar alegerea unei motociclete potrivite este clar obligatorie, având în vedere că aceasta este cel mai important partener la drum.

Dincolo de pasiunea lui pentru călătorii pe două roți în timpul liber, în timpul programului de lucru, Radu Hanga ocupă din 2020 funcția de președinte al consiliului de administrație al Bursei de Valori București. El are o experiență de circa 25 de ani pe piața financiară, este licențiat în inginerie și a urmat Strategy Execution Program (INSEAD), un program MBA (IDE), dar are și studii postuniversitare în Administrarea Întreprinderilor la Institutul European pentru Administrarea Întreprinderilor (Universitatea Babeș-Bolyai). Dar să revenim la perioada de „după afaceri.“ Ce îl determină pe Radu Hanga să aleargă motocicleta ca mijloc de transport pentru a descoperi noi destinații?

„Poate părea un clișeu însă, da, este vorba despre senzația de libertate, despre faptul că ești mult mai aproape de natură și mult mai bine conectat cu ea. De exemplu, înveți să citești mult mai bine starea vremii, să realizezi când mergi într-o direcție în care plouă și să te pregătești pentru asta.“

Apoi, este o activitate care cere foarte multă atenție și concentrare pentru că orice greșeală costă. „Iar motocicleta nu are frânare automată.“ Radu Hanga atrage atenția asupra faptului că, atunci când folosești mai mult mașina, uiți că motocicleta nu are aceleași sisteme de protecție și că trebuie să te bazezi doar pe tine.

„Cel mai important lucru, atunci când ești pe motocicletă, e traseul, contează mai mult decât destinația.“

Te bucuri de drum, te oprești acolo unde ți se pare interesant și vizitezi locuri pe care din mașină le-ai trece cu vederea. „Sigur, asta se întâmplă uneori și forțat, pentru că mersul pe motocicletă cere mult mai multe pauze decât condusul unei mașini.“

În plus, Radu Hanga spune că motocicleta și mașina sunt greu de comparat, iar pentru el cele două au roluri foarte diferite.

„Motocicleta este despre a te bucura de traseu, de locurile și de oamenii pe care îi întâlnești de-a lungul acestuia, mai mult decât de a te transporta din punctul A în punctul B.“ Dezavantajele motocicletei sunt siguranța mai scăzută și expunerea la elementele climatice. De altfel, adaugă că niciodată nu-i lipsește din portbagaj costumul de ploaie.

Pe de altă parte, mașina are dezavantajul unei deplasări mai lente, datorită dimensiunii mai mari. De exemplu, nu se poate strecura printre celelalte mașini care așteaptă la semafor, consideră el.

„În plus, șoferul mașinii trebuie să plătească taxa de pod la Fetești, ceea ce nu este valabil în cazul motocicletei“, spune zâmbind Radu Hanga.

Dar ce a învățat până acum din experiența călătoriilor pe două roți?

„În primul rând, am învățat să fiu atent. În al doilea rând, am învățat să fiu foarte atent. Și învăț în continuare.“

De altfel, executivul le recomandă celor care vor să se aventureze în călătorii mai lungi pe motocicletă să își amintească faptul că este important să aibă grijă de ei și să nu depășească limitele pentru a se putea bucura de călătorie.

Și pentru că o parte din sudul Europei a fost deja explorat, pe lista următoarelor trasee se află sudul Spaniei și/sau Portugalia.

„Mi-am dorit să fac un tur al Mării Negre, proiect pe care l-am amânat din cauza contextului. De asemenea, îmi doresc să ajung în țările baltice și la Sankt Petersburg“, conchide el.

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția