C.K. Prahalad, profetul business

C.K. Prahalad, denumit si “Profetul”, este un consultant in afaceri recunoscut pe plan international, care numara in propriul portofoliu clienti ca AT&T, Cargill, Citicorp, Oracle, TRW si Unilever. Cercetarile sale se concentreaza in cea mai mare parte pe strategiile si practicile manageriale aplicate de diverse companii multinationale. Acum, studiile sale se axeaza in principal pe inovarea mai multor modele de afaceri cu ajutorul carora sa eradicheze saracia.

Se afla pe locul trei in topul “Thinkers 50” realizat de Suntop Media in 2005, imediat dupa specialistul in strategie de la Harvard, Michael Porter, si fondatorul Microsoft, Bill Gates.

Nascut in sudul Indiei, in provincia Tamil Nadu, Coimbatore Krishnarao Prahalad a mostenit aceste abilitati de la tatal sau, un judecator proeminent pasionat de literatura si filosofie. La 19 ani, in timp ce invata pentru o diploma in fizica si alta in management, C.K. a fost manager la Union Carbide. Mai tarziu, dupa ce a intrat la Harvard Business School, el si colegul sau, Yves L. Doz, s-au remarcat cu doctoratul pe tema conglomeratelor multinationale si strategiile manageriale pe care acestea le aplica filialelor locale (1975) – in aceasta lucrare a prezentat si cateva concepte pe care le va dezvolta mai tarziu in cartile sale.

A dat lovitura abia in 1991, insa, cand a fost consultantul conglomeratului german Royal Philips Electronics. Acestia pierdeau teren la produsele electrocasnice asa ca l-au angajat pe Prahalad pentru un week-end de brainstorming. “Profetul” a inceput sfarsitul de saptamana prin a le citi managerilor Philips un articol din Financial Times care preconiza falimentul companiei – jurnalistul se intreba care va fi planul managerial – “Uitati complet ce trebuie sa explicati presei si treceti la treaba” a fost primul sfat al lui Prahalad. Apoi a impartit managerii in doua grupuri – dupa cateva ore, acestia aveau deja suficiente idei pentru a scapa de probleme. Prahalad a recunoscut la sfarsit ca inventase articolul din ziar.

Cand a inceput sa lucreze cu conglomeratele indiene, in 1994, “era atat de critic incat am crezut ca ne da un pumn in fata” recunoaste K. Vaman Kamath, CEO la ICICI Bank – “Noi credeam ca suntem lideri. El credea ca sunem o adunatura care nu face altceva decat sa fie in competitie cu propria companie”.

Prahalad are darul de a vedea lumea intotdeauna din perspectiva “paharului pe jumatate plin” – “Daca privesti strazile de la periferia Indiei, cu cersetori batrani, copii desculti, case daramate si o atmosfera animata de praf si muste, prin ochii lui Prahalad, vei observa cum, brusc, toate aceste imagini se transforma intr-o comoara de creativitate si strategii de management” scria intr-un articol din revista Businessweek. “Aici ai nevoie doar de un telefon si un card cu 20 de dolari pentru a porni o afacere. De fapt, asa am inceput si eu” marturiseste Prahalad.

Dupa o discutie cu profesorul iti este imposibil sa privesti lumea cu aceiasi ochi, dar asta era si intentia. Acest dar l-a ajutat pe Prahalad sa ajunga un incredibil strateg.

A pus bazele unei corporatii care ofera consultanta unor companii ca Citibank, Philips sau Philip Morris. Tot Prahalad este cel care a pornit “revolutia managementului” in anii ”90, mizand pe ideea ca orice companie trebuie sa se concentreze pe resursele sale competitive si chiar sa se identifice cu acestea. Cartea pe care a scos-o in 1994 alaturi de colegul sau Gary Harnel, Competing for the Future, este deja o piesa de rezistenta in biblioteca oricarui om de afaceri. A urmat The Future of Competition (carte la care a fost coautor) si The Fortune at the Bottom of the Pyramid (2004), care a fost cotata ca una dintre cele mai importante carti business ale ultimilor ani si care l-a transformat pe Prahalad intr-o adevarata vedeta de nivel international.

A ajuns sa fie unul dintre cei mai creativi strategi ai lumii datorita unei idei pe cat de simple, pe atat de ingenioase: Prahalad crede ca succesul unei afaceri depinde de abilitatea de a “stoarce” maximum de calitate cu resurse minime si apoi de a vinde produsul la un pret extrem de mic, strategie care are implicatii “cosmice” atat pentru proprietarii companiilor, cat si pentru clientii acestora. Tot el spune ca cele mai interesante companii ale viitorului nu vor veni din Silicon Valley, ci din locuri la care cei mai multi directori de firme nici macar nu se gandesc pentru ca au fost marginalizate.

In lumea lui C.K. natiunile sarace sunt cele care aduc pe piata cele mai inovatoare idei de afaceri care, in urmatoarea decada, vor transforma intregul peisaj competitiv al industriei globale. Pentru cartea pe care planuieste sa o scoata pe piata in toamna lui 2006, Prahalad studiaza companiile indiene care par sa aiba strategii de conducere cu totul noi.

Daca Prahalad ar trebui luat in serios, este decizia fiecarui om de afaceri in parte, dar, cu toate ca previziunile sale par sa atraga multi sceptici (unul dintre acestia fiind chiar Seful Departamentului Tehnologic de la Microsoft), Prahalad continua sa fie cotat drept “profetul suprem” in materie de strategii manageriale.

Tehnologie