Businessul e ca pestele, trebuie prins repede

Si-a petrecut noptile incercand sa prinda pestii din rau direct cu mainile – ca sa simta mai bine afacerea. A stat ore in sir nemiscat in fata liniei de productie pana a gasit 100 de metode de a imbunatati munca lucratorilor – ca sa inteleaga mai bine fabrica. Impreuna cu alti manageri de top, a trebuit sa mearga 33 de kilometri noaptea prin padure, orientandu-se dupa o harta – ca sa-si dezvolte spiritul de echipa.

“Trebuie sa invat romaneste, dar nu am gasit inca nici un profesor care sa vina atat de devreme cum vreau eu, la sapte dimineata”, spune din fotoliul sau coreeanul Han Khyu, proaspat devenit seful operatiunilor LG Electronics pe piata romaneasca.

Chiar in aceasta vara, la cateva luni dupa ce a fost numit la conducerea LGE Romania, el s-a intors pentru o scurta perioada in Coreea de Sud pentru a urma un program de training pentru top manageri in cadrul LG, in care a facut toate cele de mai sus.

“Trainingul dureaza cinci zile, timp in care managerii trebuie sa indeplineasca anumite sarcini foarte dificile si daca nu reusesc nu au dreptul la somn. In cinci zile am dormit sapte ore”, spune el.

Denumit “Innovation School”, programul dezvoltat de compania coreeana are ca scop sa distruga ideile fixe ale managerilor.

“Uneori o problema nu poate fi rezolvata din cauza unor idei fixe si pentru a gasi solutia trebuie sa-ti eliberezi creierul de aceste idei fixe. Asta insa nu se face usor”, spune el.

Un alt scop al acestei pregatiri era aceea de a-i obisnui pe manageri ca este mai important sa actionezi decat sa gandesti un lucru, pentru ca indifferent ce gandeau sau spuneau daca nu rezolvau efectiv sarcinile , era ca si cum nu ar fi facut nimic.

“Noaptea la rau, stateam cu mainile in apa si trebuia sa fim foarte atenti cand simtim o miscare ca sa prindem pestii. Unii colegi, incercau sa-i prinda cu tricoul sau cu pantofii, nu conta metoda ci rezultatul final. Si in afaceri e la fel, totdeaua trebuie sa reactionezi foarte repede, si sa gasesti solutii noi”, spune el.

Inainte de a veni in Romania, Khyu a mai lucrat in filialele LG din Emiratele Erabe Unite, Tunisia, Rusia si Kazahstan.

Khyu spune ca resimte diferentele de cultura foarte mari intre Romania si Coreea si ca este foarte greu, aproape imposibil, sa tranfere anumite proceduri sau tehnici de la compania mama aici.

Pentru a face cunoscuta cultura coreeana, dupa ce a preluat conducerea LGE Romania, Khyu a organizat o excursie pentru presa in Coreea de Sud, pentru a vedea fabricile LG de acolo si cultura coreeana.

“In Coreea oamenii dau maximul pentru compania la care lucreaza si cred cu putere in ceea ce fac, iar spiritul de echipa este foarte puternic. Dimineata inainte de a incepe munca toti angajatii rostesc cu putere sloganul companiei ca sa-si reactualizeze motivatia pentru munca”, mai spune el.

Dintre filialele LG din Europa, doar cea din Suedia a adoptat ideea sloganului, in rest, metoda nu a prins.

In Bucuresti, Khyu locuieste in zona rezidentiala din Baneasa, impreuna cu familia – sotia si cele doua fete -, destul de aproape de sediul comapaniei care este la Baneasa Business Center.

In cele sapte luni de la venirea in Romania a vizitat deja peste 20 de orase din tara, pentru a-i cunoaste pe toti dealerii LG.

Bucurestiul nu a avut timp sa-l cunoasca prea bine, deocamdata nu a observat decat strazile prost asfaltate.

In timpul liber, ii place sa mearga la pescuit pe lacurile de la iesirea din capitala. Un alt hobby este golful, dar de la venirea in Romania nu a avut timp sa practice acest sport.

De la orez la electronice

Fiul unor tarani din provincia coreeana Chung-Chung, Han Khyu a ajuns in pozitia in care este acum dupa o viata dedicata aproape exclusiv muncii si studiului.

“Parintii mei erau tarani, cultivau orez, porumb, si trebuia sa-i ajut. Cand eram la scoala primara, ma trezeam la cinci dimineata sa-i ajut pe parinti la cultivatul merg pe camp, dupa care la opt plecam la scoala. In acea perioada Coreea era o tara saraca, avea un PIB pe cap de locuitor de sub 400 de dolari”, isi aminteste Khyu.

“Tot timpul am fost primul la scoala. Desi nu recunosteam niciodata, ma trezeam noaptea si invatam pana la 6 dimineata”, mai spune directorul companiei sud-coreean de electronice si electrocasnice.

Data nasterii este mai greu de stabilit intrucat in Coreea exista un calendar diferit de cel European, care are 354 de zile. Din acest motiv, una dintre lunile anului se repeta la un interval de trei ani, pentru a putea prinde din urma calendarul european. Pe langa acesata, varsta oamenilor nu se calculeaza dupa momentul nasterii, ci dupa momentul in care au fost conceputi. Oricum, dupa calendarul european, are 46 de ani.

“Eu as fi vrut sa urmez facultatea, dar parintii mi-au spus ca trebuie sa ma angajez pentru ca nu-mi pot plati cheltuielile. M-am consultat cu profesorul meu de la liceu, care m-a recomandat firmei LG, pe atunci Goldstar Telecommunication. Astfel m-am angajat la LG”, spune el.

Unde a lucrat timp de sase ani. “Muneam foarte mult, in jur de 12 ore pe zi, iar salariul era cam de 100 de dolari pe luna. Atunci era o diferenta foarte mare intre salariul unui absolvent de facultate si al unui absolvent de liceu. Dupa sase ani, mi-am dat seama ca singura sansa pentru a promova era sa urmez o facultate”, povesteste el.

Araba cu accent coreean

Atunci s-a dus sa se inscrie la un institut de limbi straine, unde urma sa se pregateasca pentru examentul la facultate. “M-am dus sa dau testul la acest institut si in timpul in timpul examenului am realizat ca nu-mi aminteam absolut nimic din ce invatasem in liceu. Atunci m-am hotarat sa nu dau lucrarea. M-am dus la presedintele institutului, i-am explicat situatia si l-am rugat sa ma accepte fara sa dau examen. Dupa o discutie de o jumatate de ora am reusit sa-l conving”, spune el.

Timp de un a urmat in paralel cursurile si munca la LG si spune ca aceea a fost una din cele mai grele perioade din viata lui. In 1983, la 26 de ani, a renuntat la jobul de la LG si a intrat la Universitatea de limbi straine, specializarile limbi arabe si comert international.

“In acea perioada era un boom al constructiilor in Orientul Mijlociu si foarte multe companii coreene erau implicate in proiecte acolo. Studentii vroiau sa mearga sa munceasca acolo pentru ca salariile erau duble sau chiar triple fata de cele din Coreea”, isi motiveaza el optiunea.

Dupa terminarea facultatii, la 30 de ani, a dorit sa se intoarca la LG, dar nu a fost acceptat pentru ca era prea in varsta. “Mi-a parut foarte rau atunci ca nu am fost acceptat pentru ca pentru ca ajunsesem sa tin foarte mult la companie in cei sase ani cat lucrasem acolo”, mai spune.

Insa, dupa un an petrecut la o firma din domeniul productiei de hartie, un fost prieten de la LG l-a sunat spunandu-i ca firma cauta specialisti in limbi arabe. A aplicat si a fost admis.

De atunci a ocupat diverse pozitii in cadrul firmei – coordonator de marketing si comunicare, responsabil cu exporturile in fostele tari CSI, director de filiale – si locuit in multe tari.

A venit la conducerea LG Romania la inceputul acestui an, dupa ce producatorul sud-coreean de electronice si electrocasnic si-a schimbat statutul pe piata romaneasca din reprezentanta in filiala.

Care este principala diferenta intre romani si coreeni? “Si coreeni si romanii sunt oameni de calitate care pot sa munceasca foarte mult, insa romanii prefera sa faca totul individual, nu au sufficient spirit de echipa. In Coreea este exact invers, daca un angajat realizeaza ceva bun, aceasta este o realizare a intregii echipe”, spune el.

Crede ca o mare problema in Romania este infrastructura slaba care tine departe investitiile. El spune ca si dezvoltarea Coreei de Sud a pornit tot de la infrastructura.

“Pana la inceputul anilor ’70 Coreea de Sud a fost o tara foarte saraca. In 1970, presedinte de atunci al tarii a decis sa construiasa o mare autostrada care sa uneasca Seoul-ul, capitala tarii, de Pusan, principalul port. Constructia a durat doi ani si aceasta a fost scanteia care a declansat dezvoltarea economica din anii urmatori. La fel de importante au fost cred si investitiile statului in industria prelucratoare”, spune el.
georgiana.stavarache@zf.ro

Stil de viață