Bucureștiul prin ochii unui străin: Cum vede influencerul polonez @hashtagalek Capitala și de ce, cu filtrele bune, haosul din București ar putea fi exact farmecul orașului? Galerie Foto
Criticii Bucureștiului vor găsi mereu ceva de care să se plângă, dar poate cel mai dezbătut subiect este cel legat de dezvoltarea urbană, de lipsa coerenței, a unui plan care să armonizeze cumva arhitectura moștenită cu ambițiile comunității de acum.
Criticii Bucureștiului vor găsi mereu ceva de care să se plângă, dar poate cel mai dezbătut subiect este cel legat de dezvoltarea urbană, de lipsa coerenței, a unui plan care să armonizeze cumva arhitectura moștenită cu ambițiile comunității de acum. Dar dacă exact aici stă farmecul Bucureștiului?
Clădirile de birouri au devenit în ultimii ani cei mai puternici vectori de transformare ai peisajului din București, inserția construcțiilor de oțel și sticlă, a turnurilor cu zeci de etaje, modificând ireversibil linia orizontului, inclusiv în zonele centrale. Unde nu era nimic, s-a construit peste tot, iar unde deja era ceva, s-a găsit loc pentru inserții, uneori deloc inspirate.
Dacă înaintea anilor de pandemie acest fel de a crește orașul era văzut drept un agent de mutilare urbană, perioada în care biroul s-a mutat acasă a anulat aproape de tot limitele între cele două spații care ne definesc: cel profesional și cel intim, familial. Țesăturile s-au unit. Zone precum La Défense, districtul de business din Paris, sau City-ul londonez erau mereu date ca exemplu de organizare urbană, dar când biroul s-a mutat în sufragerie, ce sens mai are delimitarea?
„Un cartier destinat clădirilor de birouri arată, desigur, spectaculos, datorită exprimării arhitecturale specifice personalizate, datorită volumetriei, fațadelor, materialelor, compozițiilor. Atunci când o clădire de birouri reprezintă o firmă, aceasta își lasă amprenta asupra imaginii generale, ceea ce conduce la diversitate, unicitate, accent. Totuși un astfel de cartier este lipsit de viață în afara orelor de program. Datorită abordării actuale de integrare a unor funcțiuni conexe pe lângă clădirile de birouri, care pot fi accesate de toată lumea, chiar și în timpul liber, ele pot să își găsească locul oriunde în oraș“, spune Simona Ciurea, din cadrul biroului Architect Service, arhitectul complexului Equilibrium, dezvoltat de grupul suedez Skanska în nordul Capitalei.
Criza sanitară a redefinit urbanitatea în sine, pentru că după depășirea acestui moment, nimeni nu și-a mai dorit să revină la biroul clasic. Ceea ce este însă poate la fel de interesant este că nici biroul nu mai este un spațiu destinat doar comunității care muncește acolo, ci a devenit un bun comun, care facilitează interacțiuni între musafirii cu cartele de acces și rezidenții clasici ai zonelor. Aproape că poate fi interpretat ca un lucru bun faptul că Bucureștiul nu a avut niciodată o linie de demarcare clară între business și plăcere, totul fiind cumva la mica înțelegere.
Astfel, clădirile de birouri domină orașul contemporan, ceea ce înseamnă că sunt aproape la tot pasul integrate în mediul construit. Bucureștiul arată astăzi fața actuală a comunității și ambițiile ei. Sute de mii de oameni ocupă în prezent clădiri de birouri vechi și noi, într-o efervescență specifică unei capitale europene ce crește zi de zi economic, profesional și social.
„În zilele noastre, dezvoltatorii gândesc și construiesc clădiri ce acomodează pe lângă funcțiunea principală de spațiu de lucru și alte utilizări conexe: restaurant, supermarket, sală de fitness, spații exterioare pentru recreere și socializare. Este o abordare ce indică faptul că dezvoltatorii au înțeles nevoile actuale ale angajaților și ale orașului, iar clădiri de birouri precum Equilibrium și Green Court Bucharest (ambele proiecte Skanska) sunt dovada acestei viziuni“, continuă Simona Ciurea, Architect Service.
Deodată, clădirea de birouri obține un rol bine gândit și necesar, acela de a susține dezvoltarea naturală a orașului. Această necesitate de a reflecta prin ochii comunității proiectele a devenit pentru Skanska un punct de plecare pentru gândirea oricărei clădiri.
„Toate proiectele dezvoltate de Skanska au spații verzi dotate cu tot ce are nevoie cineva care își dorește să petreacă timp cu colegii sau să lucreze. Acestea sunt deschise publicului și ușor accesibile oricui în fiecare zi a săptămânii. Muzica din placemakingul proiectului Campus (zona Politehnica), șezlongurile de pe spațiul verde din fața complexului Equilibrium (zona Barbu Văcărescu-Floreasca) și o cafea de specialitate de la Coffee Guy, mesajele instagramabile din jurul clădirii la care se adaugă facilitățile pentru cei activi – bike sharing, bike repair station, dușuri și vestiare etc. – toate sunt pentru comunitate“, spune Alexandra Bucur, project marketing & communication manager pentru divizia de dezvoltare comercială Skanska pentru CEE (Europa Centrală și de Est). Inclusiv infrastructura orașului se schimbă pentru a acomoda nou-veniții și pentru a nu-i incomoda pe cei care sunt deja acolo. Desigur, acest lucru nu se întâmplă în cazul tuturor dezvoltărilor, dar aproape tot timpul este mai sănătos să privești partea plină a paharului.
„În proximitatea Green Court Bucharest și Equilibrium am lărgit strada Gara Herăstrău cu o bandă, am lucrat aproape cu autoritățile pentru fluidizarea traficului ce se creează la intersecția străzilor Fabrica de Glucoză cu Barbu Văcărescu și pentru resistematizarea intersecției. Iar în ceea ce privește proiectul Campus, am modernizat pasajul pietonal care leagă Universitatea Politehnică de stația de metrou Politehnica“, mai spune Alexandra Bucur.
Dar la final, cele care fac diferența, în bine sau în rău, sunt mereu detaliile. Iar în loc de o lupă, Skanska a anunțat în mai anul acesta o colaborare ceva mai atipică, tocmai pentru a scoate în evidență detaliile aparte inserate în proiectele sale. Este vorba despre un proiect foto regional realizat alături de fotograful și influencerul polonez Aleksander Małachowski, cunoscut sub numele de Hashtagalek (@hashtagalek), pentru a surprinde imagini de detaliu ale clădirilor de birouri din România, Cehia, Ungaria și Polonia. Stilul de fotografie distinctiv al lui Hashtagalek se caracterizează prin accentuarea modelelor și a compoziției, artistul având o atenție deosebită pentru detalii și o abilitate de a prezenta clădirile într-un mod care le pune în valoare detaliile arhitectonice. Stilul său fotografic este caracterizat prin linii curate, simetrie și minimalism, ceea ce completează perfect stilul vizual al brandului Skanska. Colaborarea a început în 2020, cu o ședință foto a cinci proiecte poloneze dezvoltate de grup și a continuat în 2022 cu încă șapte clădiri din Cehia, Ungaria și România.
„În 2021, am mers într-o călătorie la Poznań (Polonia), în timpul căreia am făcut fotografii proiectului Nowy Rynek dezvoltat de Skanska – o clădire extrem de fotogenică, cu o curte interioră într-o formă circulară, înconjurată de fațade de sticlă. Am postat fotografiile pe canalele mele de social media și așa am fost remarcat de Skanska. Foarte curând după aceea m-au invitat într-un proiect pentru a fotografia unele dintre investițiile lor din Polonia. A trecut un an și s-au întors cu un alt proiect pentru mine – prima mea misiune internațională, în care trebuia să fac fotografii clădirilor Skanska din Praga, Budapesta și București“, descrie Aleksander începuturile colaborării sale cu grupul suedez.
Ca pe mulți alți străini, și pe el Bucureștiul l-a cucerit, românii fiind de departe cei mai înverșunați critici ai Capitalei. Ce i-a plăcut unui fotograf aici? Exact diversitatea amintită la începutul articolului, elementul surpriză, care poate fi desigur plăcută sau neplăcută, dar clar nu te lasă indiferent.
„Mi-a plăcut diversitatea arhitecturii locale și multitudinea de contraste. Pe de-o parte, aveți stațiile de metrou din beton aparent, cum ar fi cele de pe linia a doua sau a treia de metrou (Anghel Saligny – Preciziei), iar pe de altă parte, sunt stațiile moderne de metrou de pe linia a cincea. Am fost, de asemenea, impresionat de interiorul enorm și alb al librăriei Cărturești Carusel. Am văzut cu ochii mei splendoarea interioarelor casei Ceaușescu, iar asta va rămâne în memoria mea mult timp. Mi-a plăcut și iubirea omniprezentă pentru vegetație – multe plante și clădiri acoperite cu iederă. În afară de toate acestea, singurul aspect negativ a fost dificultatea de a trece strada. Ca pieton, nu m-am simțit la fel de în siguranță precum în Polonia“, spune @hashtagalek.
Ajungând la colaborarea cu Skanska, ideea a fost de a pătrunde în profunzimea proiectelor, de a descoperi prin fotografie unghiurile, juxtapunerile, elementele care aduc viață în beton și sticlă. „Obiectivul general al proiectului a fost de a fotografia clădirile Skanska la «microscară», să zicem așa. Să arăt materialele și texturile utilizate. Să îmi concentrez atenția pe elemente mici care, când sunt combinate, dau imaginea întregului proiect. Îmi place să arăt arhitectura în acest mod, utilizând obiective cu zoom mare. La clădirea Equilibrium, mi-au atras atenția două detalii: coloanele multicolore și grilele hexagonale amplasate deasupra zonei de intrare. Campus 6, pe de altă parte, mi-a atras atenția cu peretele din lobby, cu cărți aparente, și cu pista de alergare pe acoperiș“, mai spune fotograful.
O pistă de alergare pe un acoperiș?
„Am văzut o astfel de soluție pentru prima dată în viața mea. O idee grozavă de a folosi acest spațiu!“, mai spune @hashtagalek.
Însă proiectul foto lansat de Skanska alături de artistul polonez poate fi văzut și dintr-un alt unghi, acela al unei invitații de a vedea orașul cu alți ochi. Înainte de pandemie, inserarea clădirilor de birouri în aproape orice spațiu era criticată, controversată, dar în București acest lucru s-a întâmplat oricum. E un dat. Dar după acești ani, când barierele s-au diluat atât de tare, poate că exact aceste clădiri de birouri pot deveni extensii contemporane ale noului oraș și spații nebănuite pentru lansarea unor noi interacțiuni urbane. Depinde doar de unghiul din care le privești.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
