Bucureștiul în altfel de culori

Contrastele și fragmentarea încă țin viu farmecul Bucureștiului, în timp ce alte orașe europene și-au pierdut aceste elemente de diferențiere. Sau nu le-au avut niciodată. Dar sunt aceste contraste o declarație de dragoste a metropolei pentru propriii locuitori? Își pot găsi mai mulți oameni locul într-un astfel de spațiu? De la contraste și de la relația de „love and hate“ a pornit și ediția din 2026 a Bucharest Design Festival, care își propune să reconecteze locuitorii cu propria urbe. „Un bucureștean vreau să plece de la acest festival iubind puțin mai mult și mai conștient orașul în care trăiește.“ Dar ne mai poate face Bucureștiul să îl iubim (ca în prima zi)?

Bucureștiul nu mai e acel oraș gri, desenat de vremuri, în care libertatea era doar un cuvânt din povești, ci a reușit să își recapete ceva din atmosfera de altădată, de când era supranumit Micul Paris. Însă, astăzi, personalitatea sa e aparte, mai complicată ce-i drept. Totuși, spre deosebire de trecut, nu mai e comparat sau descris prin comparație cu altceva, ci e el însuși. Nu e un oraș care se lasă cucerit ușor, ci mai degrabă vrea să fie descoperit pentru ca, mai apoi, inevitabil, să fie iubit.

O poți iubi și detesta în același timp, poate fi fascinantă și haotică, însă tocmai aceste contraste fac din Capitală un oraș fermecător, care nu te lasă, care te recucerește iar și iar. Însăși această concepție a unei metropole pentru toți a făcut Bucureștiul cu atât mai interesant pentru noua generație de artiști care încearcă să îi redefinească identitatea. Și tocmai în acest context a apărut Bucharest Design Festival (BDF), un proiect care își propune să devină un spațiu de conversație despre felul în care trăim, lucrăm și ne raportăm la un oraș plin de contraste.

Festivalul organizat de The Institute, care se ocupă și de Romanian Design Week, DIPLOMA Show și Cartierul Creativ, vrea prin acest nou eveniment dedicat artei să conecteze arhitectura cu designul, urbanismul, tehnologia și comunitățile locale, într-o experiență care ocupă orașul în mod real.

„Bucharest Design Festival s-a născut ca o continuare a unui ecosistem pe care îl construim de mulți ani la The Institute. În ultimul deceniu, am văzut cum comunitatea creativă din București s-a maturizat, s-a diversificat și a început să aibă un impact real asupra orașului“, spune Andrei Borțun, fondatorul The Institute.

Pe lângă expoziții și instalații, și ele parte din eveniment, festivalul vrea să aducă în atenție o schimbare de perspectivă. Designul nu este doar estetică, ci, în primul rând, infrastructură economică și culturală.

„Astăzi vorbim despre design ca resursă economică și socială. Designul deja nu mai este un lux, ci o infrastructură de competitivitate“, adaugă el.

Bucureștiul are de multe ori o relație complicată cu propriii locuitori, fiind un oraș al contrastelor, care încă își caută o identitate coerentă. Or, tocmai aici designul poate avea cel mai important rol.

„Designul poate deveni un instrument prin care orașul începe să se înțeleagă mai bine pe sine. În ultimii ani, urbea a trecut prin transformări culturale importante, dar ele sunt încă fragmentate. (…) Bucureștiul este un oraș al contrastelor: avem vechi și nou, improvizație și sofisticare, vulnerabilitate și vitalitate. Cred că tocmai aceste contraste fac metropola interesantă. Festivalul reflectă această realitate prin felul în care ocupă orașul: de la galerii și spații culturale consacrate până la ateliere, curți interioare, clădiri industriale sau spații independente. Prin acest nou proiect ne dorim să arătăm Bucureștiul așa cum este: imperfect, intens și foarte viu“, explică Andrei Borțun.

Festivalul integrează peste 100 de spații din Capitală, de la muzee, galerii, hub-uri creative, showroomuri până la clădiri industriale, curți interioare și spații independente. Tocmai această diversitate face ca BDF să nu se adreseze doar unui anumit tip de public.

„Nu am vrut un festival concentrat într-o bulă. Harta festivalului este, în sine, o declarație despre cum înțelegem noi orașul. Bucureștiul creativ nu este un loc anume, ci o rețea vie, distribuită, uneori surprinzătoare“, spune Borțun.

Tocmai aceste contraste și această fragmentare încă țin viu farmecul orașului, în timp ce alte urbe europene și-au pierdut elementul de noutate, sclipirea. Fondatorul BDF afirmă că Bucureștiul are o libertate pe care orașele „finisate“ ale Europei nu o mai au, e încă un loc unde îți poți lăsa amprenta.

„Stăteam de vorbă recent cu fondatorii Comme des Garcons (brand de modă – n.red.), alături de care am produs o expoziție în colaborare cu Dan Perjovschi, și ei le spuneau studenților de la Universitatea de Arte ceva care m-a marcat: «Studiați și afară, dar rămâneți în București pentru că este o energie pe care noi, în marile capitale ale Europei, nu o mai găsim. Bucureștiul e un oraș în care îți mai poți lăsa o amprentă, în care Estul și Vestul, partea de vechi și nou, funcționalul și haosul aprind idei noi»“, povestește el.

Totuși, prin acest festival, organizatorii vor să scoată designul din zona elitistă în care este adesea plasat și să construiască un eveniment care vorbește și cu publicul larg, nu doar cu profesioniștii din industrie. Designul devine relevant pentru oamenii obișnuiți atunci când este scos din contextele intimidante și este pus acolo unde ei există – în cartierele lor, în magazinele la care merg și în spațiile publice pe care le traversează zilnic.

De altfel, organizatorii și-au dorit de la Bucharest Design Festival să funcționeze și ca un exercițiu de reconectare urbană.

„Trăim prea mulți dintre noi în București ca și cum am fi în tranzit. Tolerăm, ne adaptăm, supraviețuim. Festivalul e construit pe o altă ipoteză: că orașul e al celor care îl locuiesc și că designul este un limbaj prin care îți poți revendica spațiul și îl poți îmbunătăți“, punctează el.

Organizatorii BDF s-au folosit de relația de „love and hate“ pe care bucureștenii o au cu propria lor urbe, dar nu pentru a sublinia defectele Capitalei, ci pentru a arăta că locuitorii încă au o legătură afectivă cu un oraș pe care acum îl iubești și până diseară, poate, îl urăști.

„Oamenii nu sunt indiferenți față de București și asta devine, paradoxal, un avantaj imens. Noi credem că designul poate transforma această energie ambivalentă în acțiune, în propuneri și în soluții.“

De altfel, și industriile creative locale se află într-o altă fază, nu se mai luptă pentru supraviețuie, ci au devenit competitive la nivel internațional. Ele au totodată și un rol economic, mai puțin văzut. Zeci de mii de oameni activează în domenii precum design, arhitectură, advertising, gaming, modă, muzică și producție culturală.

„România produce deja design competitiv internațional. Sigur că există încă decalaje față de piețele occidentale în ceea ce privește infrastructura, finanțarea sau educația, dar diferența de talent și creativitate s-a redus enorm. Noua generație de designeri români este foarte conectată internațional, lucrează interdisciplinar și are o capacitate extraordinară de adaptare“, explică Andrei Borțun.

Această “internaționalizare“ a artiștilor români este evidențiată și în cadrul festivalului, prin BSDF Highlights, expoziție prezentată la Muzeul Național Cotroceni, care pune în lumină artiștii care sunt ambasadori ai României, de la Mircea Cantor și colaborarea sa cu Dior până la Bogdan Ciocodeică pe zona de collectible design și proiectul Via Transilvanica sau designerul de modă Ancuța Sarca.

BDF nu vorbește despre o transforme a Bucureștiului într-o copie a altor capitale europene, ci vine să discute despre el fără complexe.

„(Vreu – n. red.) să fie un loc în care designul este un instrument de gândire și de rezolvare a unor probleme reale. Un oraș care și-a înțeles propriile paradoxuri și le-a transformat în avantaj creativ. Nu vreau ca Bucureștiul să fie perceput ca un mic Berlin, îmi doresc să fie perceput ca București: un loc cu o identitate proprie, cu o scenă creativă care nu seamănă cu nicio alta, tocmai pentru că a crescut din cu totul alte tensiuni și din alte resurse“, explică el.

Un astfel de festival nu prezintă Bucureștiul cosmetizat sau romanțat, ci le propune oamenilor să ia orașul așa cum e el, cu totul – nu e doar urbea din care se pleacă, ci și un loc fascinant, care încă poate surprinde plăcut. Și nu doar pe cei care îl locuiesc, ci și pe cei care doar îl vizitează.

Andrei Borțun spune că vrea ca oamenii care vizitează expozițiile și instalațiile din cadrul festivalului să rămână cu o idee principală – „Nu știam că Bucureștiul e chiar așa“.

„Dacă e din afara țării, vreau să plece cu imaginea unui oraș viu, contradictoriu, dar plin de energie creatoare autentică. Dacă e din România, poate din afara Bucureștiului, vreau să plece cu sentimentul că nu e doar un loc de unde se pleacă, ci unul de unde vin idei bune. Și dacă e bucureștean, vreau să plece iubind puțin mai mult și mai conștient orașul în care trăiește“, conchide el.

Cultură