Bucurestiul in 10 cuvinte si 7 enigme

Nu va mirati daca pe strada, in cafenele sau chiar la birou cineva va cere indicii despre o vanatoare de comori sau daca veti aparea ca simplu figurant intr-o fotografie cu strazile Bucurestiului. Poate fi vorba de unul dintre concursurile legate de redescoperirea orasului, care va dau sansa de a obtine acele “15 minute de glorie”, despre care vorbea Andy Warhol.

Vanatoarea de comori nu mai e de mult o activitate rezervata copiilor. Acum institutii culturale organizeaza concursuri serioase care presupun alergatul prin oras cu laptopul si aparatul de fotografiat, in cautarea unor locuri inedite. In Anul Francofoniei capitala a devenit un imens “loc de joaca”.

“Vineri 31 martie a fost una dintre acele zile care concureaza la titlul de ”cea mai frumoasa zi din viata mea””, povesteste Christian Nasulea. “Am spus tuturor despre ea. M-am inscris la concurs alaturi de doi prieteni, pentru ca toti suntem ambitiosi, hotarati si nemilosi cand vine vorba de competitii”.

Toata intamplarea a fost, de fapt, foarte simpla: 36 de echipe de cate 3 persoane s-au intalnit la Institutul Francez, unde li s-a facut un briefing, li s-au impartit plicurile cu cele 7 enigme, dupa care au plecat la drum. In dotare intra si o harta a zonei cu “comori”, ca sa nu se aventureze prea departe. Google, telefoanele mobile si rudele au fost instrumentele de baza in “vanatoarea de comori francofone”. In 6 ore echipele trebuia sa rezolve mai multe sarade si sa gaseasca 7 locuri legate intr-un fel sau altul de francofonie (muzee, monumente, strazi, gastronomie).

Printre ele Statuia Soldatului Francez (Cismigiu), Casa Capsa (cu ale sale joffre), Strada Franceza (restaurantul Harmattan) si strada Emile Zola. Sigur ca au fost si gafe: concurentii au ajuns si la Observatorul Astronomic, la Ambasada Canadei si la Casa Scriitorilor, care nu aveau nicio legatura cu concursul si “unde ne-au intampinat uluiti paznicii si femeile de serviciu”, spune Christian. In schimb, la Muzeul National de Arta “ghizii au fost saritori, pentru ca abia asteptau sa scape de noi. Nu pot descrie expresia unuia dintre ei in timp ce prietenul meu examina un tablou cu pixul in mana”, spune Christian. Si aici au avut de rezolvat cateva enigme legate de pictori romani la Paris (Victor Brauner) si tablouri mai mult sau mai putin celebre.

“Aventura noastra contra cronometru a inclus cateva trucuri, cum ar fi mersul in urma unei ambulante, depasirea la stop si alte cateva, nerecomandate celor slabi de inima”, adauga Nasulea. Echipa lui Christian a castigat marele premiu, o excursie de 10 zile la Festivalul de teatru de la Avignon, restul premiilor fiind sejururi in Franta si DVD playere. Cursa s-a incheiat la Institutul Francez si la Casa Universitarilor, cu un cocteil unde concurentii au degustat branzeturi frantuzesti.

“Vanatoarea de comori francofone” a fost organizata de trei lectori universitari francezi care predau la Bucuresti, “ca provocare, dar si pentru a pune in valoare francofonia capitalei”, spun ei. De pilda, Lucie Mulac, organizatoare, crede ca zona Aviatorilor-Dorobanti e mai speciala si “are intr-adevar un aer frantuzesc, o alura sic”. “In plus, mi se pare ca incep sa apara din ce in ce mai multe cafenele ”a la francaise””, adauga ea.

“Orasul e in alta parte” – sustine si asociatia culturala Artlink, propunand printr-un concurs de fotografie o reinterpretare a orasului de catre locuitorii sai francofoni. Proiectul fotografic porneste de la 10 cuvinte alese de Ministerul francez al Culturii si cel de Externe. Pentru fiecare cuvant (printre care “gluma”, “escala”, “oaspete”, caleidoscop”, “masti”) trebuie gasita o imagine corespunzatoare, insotita de cateva fraze despre acel loc. De exemplu, afisul concursului reprezinta un perete al unei foste fabrici pe care a ramas “imprimata” silueta unei cladiri daramate, iar cuvantul-titlu e “accente”.

“Nu vrem sa obtinem o alta imagine a Bucurestiului, ci mai multi Bucuresti, niste imagini de-ale Bucurestilor, un oras al fiecaruia”, spune Oana Ionita, PR coordinator Artlink. “Am pornit de la ideea ca e un oras al extremelor, foarte eterogen si surprinzator, prin cladiri, oameni, gesturi, culori” la care oamenii reactioneaza diferit: cu uimire, dezgust, incantare sau plictiseala.

Fotografiile si inregistrarile primite deja surprind mai degraba un melanj de culori, forme, obiecte decat simple locuri. De altfel, in evaluarea lor va conta perspectiva novatoare, si nu calitatea fotografiei, pentru ca proiectul se adreseaza tuturor, indiferent de varsta sau abilitati.

Oricine poate participa, totul e sa “deschida ochii”. Cum sa incepi? “Eu i-am scris unei prietene cuvintele pe un biletel pe care sa-l poarte in portofel si sa incerce sa priveasca Bucurestiul intr-un fel propriu”, spune Oana.

Nu exista premii, daca nu punem la socoteala faima pe care o vor capata castigatorii. In septembrie, in cadrul Sommet-ului Francofoniei, se vor organiza mai multe expozitii- una in galeria Universitatii de Arte si una mobila, in mijloacele de transport in comun. In plus, se va turna un scurt film despre concurs, care va fi difuzat in mai multe tari francofone.

Dincolo de aceste “chasses aux tresors” exista si forme mai pragmatice de concursuri pentru ambitiosi. De pilda, o agentie de turism propune Marea Vanatoare de Comori (70 Euro de persoana) in cadrul unui sejur la Venetia. “Participantii sunt invitati sa dezlege diverse ghicitori pentru a putea da de urma comorilor in cele mai sugestive colturi ale orasului”, se spune pe site-ul agentiei Danco Pro. Premiile constau in invitatii la balul mascat de la Palazzo Pisani Moretta (“Mascheranda”) din 26 februarie, un costum de “Casanova” si masti traditionale venetiene. Dar si in satisfactia de a cunoaste Venetia in cele mai mici detalii.

In plus, la firmele de team building programele de “treasure hunting” sunt printre cele mai cerute, spune Florin Popa, manager Team Zone. Locurile potrivite pentru acest tip de activitati sunt cetati ca Branul, Sighisoara sau Sibiul, care au multe cotloane neexploatate, in afara traseelor turistice obisnuite. O vanatoare de comori intr-un sens si mai concret e geocaching, un fel de sport bazat pe tehnologia GPS si pe Internet. Cu ajutorul unui receptor GPS si al indiciilor oferite pe numeroasele site-uri de specialitate sunt cautate diverse “comori” simbolice. Provocarea cea mai mare in acest caz e sa gasesti o ascunzatoare inedita (o stanca, pestera, un acoperis).

Poate ca a gasi legatura dintre un cuvant frantuzesc si un loc din Bucuresti sau a rezolva o sarada nu e cea mai atragatoare varianta pentru weekend, dar e un alt mod de a trata blazarea, un fel de terapie “in grup” contra plictiselii. Iar daca astfel se promoveaza noi destinatii turistice, cu atat mai bine.

Cultură