BUCUResti si tu

Orice oras are mai multe identitati. Cate una pentru fiecare locuitor sau, macar, cate una pentru fiecare categorie in parte. Unul este Bucurestiul omului de afaceri, al femeii de cariera si al managerului si altul este Bucurestiul creativului, al boemului urban si al unui om de cultura. Fiecare poate fi “fondatorul” unui nou Bucuresti. Asa cum spune si sloganul vehiculat la Olimpiadele Comunicarii, “BUCUResti si tu”.

Bucurestiul afacerist
Prin definitie, businessman-ul este acela care are propria afacere. Tot prin definitie, viata acestui om se invarte, cu precadere, in jurul afacerii sale. Marius Chiriac, Managing Partner la United Vision (companie distribuitoare de produse optice), nu face exceptie. Si pentru ca este dependent de business, dar si de relaxare, Chiriac se straduieste sa le imbine. Si, de cele mai multe ori, reuseste. Chiar si in Bucuresti.
Cafeneaua preferata pentru intalnirile cu partenerii (de fapt, “biroul sau mobil”) este Gloria Jeans Cafe din Plaza Romania. Iar pentru prieteni rezerva o masa la Casa Romaneasca, langa Aeroportul Otopeni. Chiriac se declara “urban” si sustine ca ii place sa mearga la concerte. In rest, daca are timp liber si se afla in Capitala, nu face altceva decat sa… doarma si astfel sa recupereze din oboseala acumulata.
Omul de afaceri Marius Chiriac recunoaste ca nu prea ii place Bucurestiul. Si nici nu se simte incitat sa il exploreze. Cu toate acestea, “daca trebuie sa aleg, cred ca prefer zona de case de pe 1 Mai – Domenii si centrul vechi”.
Bucurestiul Omului de Afaceri: “In primul rand, locurile unde sunt magazinele mele – marile centre comerciale si mall-urile”, apoi Drumul Taberei, Gloria Jeans Cafe, Piata Victoriei si Aeroportul Otopeni.

Manager de Capitala
Ce parcurs ar putea avea un manager, altul decat birou-sala de sedinta si, cu indulgenta, din cand in cand, un pranz – de afaceri, evident – la restaurant? Sau, cel putin, aceasta este parerea celor multi. De fapt, fiecare manager are, si el, Bucurestiul sau.
Mihai Sfrijan, Associate Producer la EA Mobile Romania (companie producatoare de jocuri pentru telefoane mobile), recunoaste ca nu se incadreaza in tiparul clasic de manager. “Slujba mea presupune un destul de mare input creativ, precum si un contact continuu cu artisti, asa ca sunt, pe undeva, un manager-artist-creativo-boem”.
Pentru Sfrijan, coordonatele sunt totusi destul de clare: “Cafeneaua preferata – Amsterdam, pacat ca s-a inchis. Sau ceainaria de la Carturesti. Localul pentru iesirile cu prietenii – Terasa La Motoare, la fel ca jumatate din bucuresteni (altfel nu-mi explic cum de e plina 24/7). Localul pentru weekend – hai sa spunem Festival ’39”.
Un manager are timpul liber limitat, dar, cand acesta exista, si-l imparte intre iesirile cu prietenii si participarea la diverse evenimente – teatru, filme, expozitii… “Cam tot ce se poate ingramadi in timpul liber, de la vernisaje la MNAC la piese de teatru in Test Point”, explica Sfrijan. La fel ca majoritatea celor care traiesc in acest oras, managerul inca mai descopera lucruri noi in Capitala.
Daca ar avea o zi “de pierdut”, ar petrece-o plimbandu-se prin centrul vechi, “printre stradutele si casele de acolo”. De altfel, centrul vechi, Lipscani, Armeneasca, Victoriei, sunt zone vechi “numai bune de explorat. Niste locatii cu adevarat fabuloase prin povestile pe care le spun”, e de parere Sfrijan.
Pentru Iulian Dinca, director general al Mido House (companie unica distribuitoare a berii Grolsch in Romania), harta Bucurestiului are alte coordonate. Trafalgar se afla pe locul intai la capitolul cafenea business, iar localul de relaxare si, implicit, iesiri cu prietenii, este “La Fitze”.
“O zi libera e un lucru sfant pentru mine. Nici nu indraznesc sa ma gandesc cum ar fi… Dar, daca ar fi, atunci as alege sa alerg prin Herastrau cu cainele”, spune Dinca. In topul zonelor bucurestene realizat de directorul Mido House sunt incluse: Piata Universitatii, Calea Victoriei, Cartierul Baneasa, Aeroportul Otopeni si Parcul Herastrau.
Bucurestiul Managerului: Piata Universitatii, Piata Romana, Zona Lipscani (“mai ales pasajul Macca-Vilacrosse”, pentru Sfrijan), Piata Unirii, Ateneu. Explicatia? “Sunt locuri de intalnire, pline de oameni, exact genul de locatii pentru care ar trebui sa fie cunoscut Bucurestiul.”

Idei despre Bucuresti
Despre creativ se pot povesti multe. El poate fi omul de media, publicitarul, brand managerul. Adica omul responsabil cu inovatia, creatia si, de cele mai multe ori, reinventarea unor branduri, a unor oameni sau chiar a unor locuri. Ne limitam insa doar la viziunea lui despre Bucuresti.
“Acqua Lounge este un loc care te relaxeaza suficient cat pentru o intalnire de business”, spune Florin Maxim, Managing Partener al agentiei de publicitate Spin Promotion. “Cand ies cu prietenii, preferam locuri mai retrase, mai linistite, in care putem sa schimbam o vorba. Daca vrem sa ne zbantuim, mergem intr-un club.”
Maxim recunoaste ca este mai degraba enul “nice&soft”. “De exemplu, am fost la un concert Tapinarii in Prometheus si mi-a placut foarte mult. Am fost si la Green Hours insa recunosc ca nu am timp pentru a merge la teatru la fel de mult pe cat mi-as dori.” Traseul preferat al creativului Maxim prin Bucuresti incepe “la o cafea in centrul vechi. Imi plac foarte mult terasele mici, retrase, asezate aici. Dupa care as lua-o pe jos pe Calea Victoriei scotocind prin magazine si m-as opri la pranz la Casa Di David in Piata Victoriei, unde se mananca foarte bine.
Apoi as cobori pe Lascar Catargiu si as intra in vacarmul din Romana-Universitate-Unirii. Aglomeratia are darul de a ma obosi extraordinar atunci cand sunt intr-o zi de munca insa, daca plecam de la premisa ca e zi libera, atunci sunt dispus la o baie de multime. Spre seara m-as retrage la o terasa din Herastrau dupa care direct la club”, povesteste Florin Maxim
Bucurestiul Creativului: aglomeratia de la Unirii, Casa Poporului, Calea Victoriei, centrul vechi.

Boem, urban si bucurestean
Nici boemii nu mai sunt ce au fost odata. S-au dus vremurile in care boem era echivalentul unui “dolce far niente” al Capsa sau al unui artist nonconformist. Franturi din acest stil de viata se gasesc in fiecare dintre tipologiile de bucuresteni.
Dar unii au parca un strop de boemie in plus.
Dragos Olea este presedintele organizatiei culturale add – BUSINESS CHANCE ON ART. Se autointituleaza “cultural entrepreneur”, analist si consultant pe teme de sponsorizare in cultura si piata de arta contemporana vizuala.
Face parte din echipa creativa de la Rozalb de Mura, un label up-market de moda. “As spune ca sunt mai degraba un ‘navigator sharp’ prin landscape-ul urban european si ca sunt tot mai indragostit de Bucuresti”, marturiseste el.
Cum nu iese in oras pentru cafea, destinatia perfecta (pentru prajituri) i se pare Market 8. Pentru experientele fusion alege restaurantul Avalon sau La Mandragora, iar cu prietenii iese la dans in Embryo. Ii plac concertele live si spectacolele de la Teatrul Desant, Act, Odeon sau la Centrul National al Dansului.
O zi libera prin Bucuresti “ar incepe dimineata devreme cu o vizita in Piata Rahova, pentru ca imi place sa cumpar legume si fructe de la tarani, iar daca ziua respectiva cade in week-end, as vrea sa merg neaparat la un talcioc pentru ca sunt fascinat de toate nimicurile expuse si uneori ma trezesc cumparand tot felul de bizarerii”. Apoi ar citi o carte, ar trece neaparat pe la add knowledge library (“desi se afla la serviciu, este un loc relaxant si plin de resurse cutting-edge, incat imi place sa merg si in zilele libere”) si s-ar intalni cu prietenii pentru concerte sau alte evenimente “on” la Teatrul Desant, Galeria Noua sau la MNAC.
Pentru plimbari, Olea prefera cartierul armenesc, Parcul Ion Voicu, insula de la Crangasi, gradina muzeelor Minovici, Strada Brezoianu (“pentru ca tot timpul se schimba display-ul”), stradutele dintre Parcul Carol si 11 iunie. “Cateodata ma duc sa privesc trenurile de pe podul de la Basarab care in copilarie imi provoca cosmaruri fiindca atunci era acoperit cu scanduri din lemn destul de fragile”, spune el.
Bucurestiul Boemului Urban: este format din triunghiul de muzee (Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman si Muzeul de Geologie), Curtea Sticlarilor (“chiar daca sticlarii s-au mutat din curte”), Gradina Botanica si Palatul Parlamentului (“un pumn in fata orasului, dar inevitabil un simbol al Bucurestiului”).

Bucurestiul la feminin. Cariera la fel
Femeia de cariera este o categorie speciala in Bucuresti. Pentru ca incepe sa devina majoritate sau macar pentru abilitatea sa de a intruni mai multe categorii intr-una singura. Poate fi, la o adica, urbana, artista, femeie de afaceri, managera, ecologista si/sau culturala.
De fiecare data cand este intrebata unde ar prefera sa bea o cafea, Raluca Antonescu, managing director eVenture, raspunde Grand Cafe Galleron – “au cel mai bun caffe latte pentru o bautoare ocazionala de cafea, mult lapte si putina cafea, iar cladirea este atat de frumos desenata…”. Pentru sfarsitul de saptamana, “informalele Trattoria Il Calcio si Four Seasons sunt bine venite”, spune Antonescu. “In weekend iau pranzul la Trattoria pentru ca, in cele din urma, tot bucataria italiana mi-e cea mai draga. Sau la restaurantul libanez Four Seasons. E un loc tare micut si mai putin stralucitor insa, pentru iubitorii de retete libaneze, este cel mai bun restaurant de gen din Bucuresti.”
Ii plac serile de jazz din Bucuresti, concertele (urmatorii pe lista sunt Simply Red) si piesele de teatru clasice (pentru ca “sunt o adversara declarata a interpretarilor moderne pentru piesele clasice”) si pantomima.
Pentru Antonescu, “drumul” prin Capitala incepe cu o cafea si un mic dejun la Galleron. Continua cu o tura la Muzeul de Arta, “mai tarziu la Maria (Lucia Hohan, n.r.), in gradina. Le conving sa mergem la un film pe care il vad a doua oara la cinema – obisnuiesc sa fac asta daca este vorba despre o pelicula de care m-am indragostit – o vizita la bunica si pe seara la Green Hours”, povesteste Antonescu. Cand are timp liber, adora sa se plimbe (sau sa conduca) pe Kiseleff sau in zona Floreasca, pe strazile cu nume de capitale si pe cele cu nume de doctori din Cotroceni.
Bucurestiul Carieristei: “Casa prietenei mele din zona Herastrau, Galleron, Carturesti-ul de la Patria, Green Hours, locul in care urmeaza sa imi construiesc casa si inca trei: sediul din Cotroceni, a treia casa pe dreapta de pe strada Ion Mincu si magazinul Dacoma din spatele Ateneului”.

Pe strazi culturale
Cand spui cultural te-ai putea gandi la o persoana care merge des la Opera. Sau la Ateneu. Si care stie toate galeriile de arta din Bucuresti. Insa “culturalii” au si alte trasee, si, desigur, harta lor prin Bucuresti.
“Mi-e mai usor sa spun care sunt locurile, localurile din Capitala care nu-mi plac si unde n-as intra nici din curiozitate. Nu-mi plac locurile declarate ‘la moda’, locurile cu aer pretentios, ‘must see-urile’ in materie de restauratie”, spune Silvia Cazacu, coordonatoarea Banlieues d’Europe’est, o filiala a retelei culturale europene – Banlieues d’ Europe (cu sediul la Strasbourg).
“De regula, caut locuri care te lasa sa respiri, sa te bucuri de o ciorba buna, de prietenii cu care imparti masa. Acum ceva vreme imi placea La Soni, pe strada Sfintii Voievozi. Un loc pe care nu-l stia prea multa lume, nepretentios, cu mancare si muzica buna, plus prezenta lui Soni, discutii mai mult sau mai putin serioase si o lumina calda, mai ales iarna.”
Printre celelalte locatii “de pranz si nu numai” ar mai fi “La Radu” (tot pe Sfintii Voievozi) sau chiar Gara Lipscani. Sambata sau duminica dimineata, ii place sa piarda vremea in fata unui ceai la Carturesti, frunzarind vreo revista sau notand idei si planuri pentru saptamana urmatoare.
“Imi place iarasi la Green Hours, in gradina. E un spatiu care-ti da idei, te face sa simti lucrurile adevarate, te hraneste cumva”, explica ea.
Silvia Cazacu simte lipsa unor locuri linistite in Bucuresti, “fara monumente monstruoase sau reclame imense, fara masini, fara claxoane si muzici stridente”. Admite ca, “din fericire”, nu cunoaste orasul prea bine si asta ii permite uneori sa se piarda pe stradute necunoscute. “Imi place pe strada Plantelor, pe Matasari, pe Mantuleasa, pe Spatarului, pe Olari si multe altele al caror nume nici nu-l stiu”, spune ea.
Este interesata de activitatile culturale mai putin conventionale, asa ca merge la Teatrul Act, Teatrul Foarte Mic sau Teatrul Desant, la Centrul National al Dansului si la Institutul Francez. Dintre galerii le prefera pe HT0003, H’art Gallery si Galeria Posibila.
Daca ar avea o zi libera in Bucuresti ar folosi-o ca pe o zi-experiment.
“As merge putin prin Piata Obor, iar de-acolo as lua unul dintre microbuzele care merg in Europa – un spatiu multicultural. Cred ca e un spatiu fascinant ca si oamenii de-acolo, ca si produsele lor.”
Bucurestiul Culturalului: Muzeul Taranului Roman, pentru ca e “cel mai destept si uman muzeu pe care l-am vazut”, colturile din vechiul Bucuresti (cu casute, verdeata, caini si rufe la uscat), cateva biserici (Biserica Ruseasca si Biserica Mavrogheni) si Piata Obor, “pentru ca e pestrita, umana si pe cale de disparitie”.
Din cele 2 milioane de fatete ale Bucurestiului, ar mai fi cel putin cateva demne de enumerat.
Un urban poate simti vibratia Capitalei numai la Ota sau la o petrecere intr-o casa Tralala. Ecologistul prefera sa protesteze in supermarketuri impotriva excesului de pungi de plastic si traseul lui prin Bucuresti se face musai pe bicicleta. Artistii au locurile lor de intalnire.
Unii aleg Hanul cu Tei, altii galeriile nonconformiste. Iar corporatistii au un traseu foarte strict (ar spune unii).
Pentru ei, oaza de relaxare in Bucuresti este cafeneaua sau bistroul de la parterul cladirii in care muncesc.

Cultură /URBAN