Brânzeturile și lactatele vegane sunt o nișă care se extinde tot mai mult - și ca paletă de produse, dar și ca număr de „adepți“. Poate fi mâncarea și vegană, și gustoasă în același timp?

Totul începe cu o dorință de schimbare. Întâi apare nevoia unui stil de viață sănătos. Apoi, atenția mai mare la ce intră în coșul de cumpărături și în frigider. Continuă cu cercetarea alternativelor la produsele clasice, nu mereu conforme cu principiile de viață. Și așa se ajunge la o multitudine de opțiuni care se dovedesc mai bune decât s-ar fi crezut. Brânzeturile și lactatele vegane sunt doar o astfel de nișă, care se extinde tot mai mult – și ca paletă de produse, dar și ca număr de „adepți“.

„Până în 2018, Ana Maria Turton a locuit 17 ani peste hotare, mai exact în Dubai – Emiratele Arabe Unite, în Singapore și mai apoi în Bali – Indonezia, unde, datorită faptului că urma o dietă pe bază de plante, a observat o creștere a cererii de produse alternative la cele de origine animală.“

Așa sună povestea NoMoMoo, denumit anterior Vegan Gourmet, un brand de brânză vegană născut în 2018 ca o afacere de familie. Pe atunci, termenul de „brânzeturi vegane“ era încă un mister, iar pe piața locală această nișă – în ansamblul său – abia prindea contur. Ana Maria Turton urmase însă cursuri în care învățase să creeze alternative vegane la brânzeturi, realizate din nuci de tip caju și, ca urmare a feedbackului primit de la cei din jurul ei, a concluzionat că ar putea să producă și să comercializeze chiar ea astfel de produse.

Așa că, punându-și tot entuziasmul în bagaj, în 2018 a hotărât să se întoarcă în România, și nu oricum, ci cu o idee de business. La îndemnul familiei, împreună cu sora Elena Licsandru și fratele ei Nicu Panfil, Ana Maria Turton punea bazele Vegan Gourmet, actualul NoMoMoo. Cei trei frați sunt în continuare cei care gestionează businessul, Ana Maria având în spate zece ani petrecuți în industria hotelieră din Emiratele Arabe Unite, sora ei fiind de profesie arhitect, iar fratele având experiență în management și marketing.

În cazul lui Andrei Roșu, povestea începe în 2012, odată cu dorința de a renunța la produsele de origine animală. Dacă în 2018 termenul de vegan era aproape străin pentru piața locală, în 2012 provocarea unei astfel de decizii era și mai mare. Câțiva ani mai târziu, el a urmat un curs de bucătărie vegană și a descoperit câteva rețete alternative pentru brânzeturi și lactate. Așa a ajuns să creeze Filgud, o marcă de brânzeturi și alte lactate vegane produse în București.

„Am început gândindu-ne la ceva ce ar fi bun de consumat și pentru copiii noștri“, povestește Andrei Roșu.

Din momentul în care i-a venit ideea și până au fost vândute primele produse Filgud au trecut circa nouă luni. Andrei Roșu a lansat brandul Filgud în luna iulie a anului 2020, după mult timp petrecut pentru a încheia parteneriate în vederea unui business stabil.

În prezent, există cinci produse sub marca Filgud – o specialitate vegetală din caju, pastă de amarant cu ceapă roșie, tartinabil de caju cu ceapă și mărar, iaurt din caju și lapte de migdale. Cererea se menține ridicată de la lansare până acum, deoarece, spune Andrei Roșu, oamenii au devenit mai conștienți de ceea ce pun în farfurie.

Nucile de caju sunt materia primă și pentru laptele și iaurtul Vacaju, o idee de business care îi aparține Cristinei Nesterov, de profesie medic stomatolog.

„Pentru noi a fost o nevoie. Am fost și suntem chiar nișa căreia i se adresează Vacaju. Am plecat de la alergia fiului meu la proteina din laptele de vacă și am fost nevoită să exclud lactatele din alimentație. Am testat toate variantele disponibile pe piață și am căutat produse cât mai puțin procesate și cât mai naturale, pentru a fi sigure și pentru bebeluși“, povestește Cristina.

A fost greu să găsească ceva care să-i satisfacă nevoile, așa că a ales să facă chiar acasă laptele necesar. A observat astfel că exista o lipsă în piață a unor produse sănătoase, din ingrediente naturale și fără aditivi, conservanți sau agenți de îngroșare.

Cristina a ales nucile de caju pentru că a constatat că, după presare, laptele poate fi consumat ca atare și nu mai trebuie neapărat strecurat. Inițial, se folosea doar de blenderul de acasă și în curând prietenele ei cu copii au început să-i ceară să le facă și lor lapte din caju. De aici s-a născut ideea de business din spatele Vacaju.

„Ne adresăm celor care înțeleg că acum sănătatea este un lux, nu contează ce mașină conduci sau ce brand de haine porți dacă nu ești sănătos. Am învățat, în toți anii de stomatologie, că este mult mai ușor să previi decât să tratezi.“

Cristina Nesterov spune că cei care au început să consume Vacaju mărturisesc că au o digestie mult mai ușoară, dar și mai multă energie. Printre clienți se numără și mămici care caută alternative pentru copiii lor.

Cum ajung însă, dintr-o idee, o realitate toate aceste alternative vegane la brânzeturi și alte produse lactate? În cazul NoMoMoo, de exemplu, cajuul este hidratat, transformat într-o pastă care apoi este lăsată să fermenteze

printr-un proces artizanal și transformat în diferite produse – unt, ricotta, creme tartinabile, brânzeturi maturate, brânzeturi cu mucegai nobil (roquefort), parmezan și chiar alternativă la foie gras, care a devenit, în timp record, cel mai bine vândut produs al gamei. Prețurile sunt cuprinse între 22 și 32 de lei.

„Timpul de producție diferă de la produs la produs. Pentru cele fresh este nevoie de aproximativ trei zile, iar pentru produsele maturate și cele cu mucegai nobil timpul de învechire ajunge la patru săptămâni“, spun cei de la NoMoMoo.

Cei trei frați fondatori au investit aproximativ 100.000 de euro pentru a pune businessul pe picioare, iar în 2020 au ajuns la afaceri de 310.000 de lei (circa 65.000 de euro), aproape dublu față de anul precedent.

„Lucrăm la noi produse și vrem să surprindem în continuare prin gust. Prin produsele noastre, încercăm să ajutăm piața românească să conștientizeze existența alternativelor vegane, să ghidăm clienții noștri către un stil de viață sănătos și, treptat, să facem împreună o schimbare pe termen lung, ce va avea un impact mare asupra următoarelor generații.“

Și pentru produsele Filgud rețeta este simplă, spune Andrei Roșu. „Nu e nimic complicat. În brânză punem caju, apă, sare și lămâie. Secretul stă însă în condimente, asta îi atrage pe cei care vor să elimine colesterolul rău.“

Tocmai condimentele fac ca produsele Filgud să aibă gust asemănător cu brânzeturile clasice, așa că mulți dintrei cei cărora antreprenorul le-a dat să guste nici nu au putut sesiza vreo diferență.

Din portofoliul Vacaju fac parte laptele de caju simplu, dar și un sortiment cu vanilie, unul cu ciocolată și „cajurt“, adică un iaurt făcut, evident, tot din caju. Cum se întâmplă magia?

„Laptele de caju trece printr-un proces tehnologic simplu. Nucile de caju organic împreună cu curmalele organice și apa filtrată sunt mărunțite bine, apoi strecurate, separând pulpa de lapte. Laptele este ulterior pasteurizat la temperatură mică, de 86 de grade Celsius, și îmbuteliat în vid.“

Producția durează 20 de ore, dacă este luat în calcul și timpul de activare a nucilor de caju. Pentru „cajurt“ se folosesc tehnici de fermentare cu bacterii sănătoase, produsul având doar caju și apă filtrată.

„Mărunțim foarte bine nucile de caju activate timp de 12 ore înainte și le amestecăm cu culturi de bacterii sănătoase. Este ca un chefir acrișor, delicios și foarte sățios. Nu este procesat termic, este raw, deci foarte nutritiv“, spune Cristina Nesterov.

Pentru „cajurt“, procesul de producție poate dura și 48 de ore, pentru că este nevoie ca bacteriile să fermenteze în mod natural.

Nucile de caju sunt, așadar, ingredientul-minune atunci când vine vorba de brânzeturi vegane. Însă lângă ce le stau acestor produse cel mai bine pe masă, la mic dejun, prânz sau cină?

„Produsele noastre sunt versatile și pot fi integrate cu ușurință în dieta zilnică. Printre clienții noștri se găsesc atât vegani și vegetarieni, cât și persoane care își doresc să urmeze o dietă sănătoasă, flexitarieni (persoane care urmează o dietă bazată pe plante, cu includerea ocazională a produselor din carne – n. red.) și nu numai. Mulți dintre clienți ne descoperă în perioadele de post și devin clienți fideli și în restul anului“, spun fondatorii NoMoMoo.

Despre versatilitate vorbește și Andrei Roșu de la Filgud, care împărtășește ideea celor de la NoMoMoo: clienții săi nu sunt neapărat oameni care au o dietă bazată pe plante, dar integrează cumva și produsele Filgud în stilul lor alimentar.

„Nu există asocieri special concepute pentru brânzeturile vegane, ele se pot mânca la fel ca cele clasice, alături de smochine, o dulceață sau un vin roșu“, spune Andrei Roșu.

Cristina Nesterov de la Vacaju a dezvoltat însă rețete speciale cu laptele și „cajurtul“ pe care le face.

„Cei doi copii ai mei consumă cu mare plăcere Vacaju vanilie și cereale dimineața sau le pregătesc clătite tot cu lapte vegetal. Tot dimineața, folosim Vacaju vanilie sau Vacaju simplu pentru cafea. Prefer varianta cu vanilie, ca să nu mai adaug și zahăr în cafea, iar simplu atunci când beau cafea de specialitate, pentru că nu modifică notele cafelei. Ambele fac o spumă de lapte foarte cremoasă și densă și îmi place foarte mult să fac caffe latte cu multă spumă“, spune ea.

„Cajurtul“ este însă potrivit pe post de gustare, dar și ca ingredient în supele de legume, peste mămăligă și chiar peste sarmale… tot vegane. Vacaju simplu poate fi folosit pentru un sos de paste cremos cu ciuperci și mazăre sau își poate găsi locul într-un risotto.

„Poate că acum câțiva ani alternativele la lapte păreau ceva ciudat, dar din ce în ce mai mulți români devin dornici să le consume și le descoperă adevărata savoare. Iar majoritatea celor care au încercat Vacaju au devenit clienți fideli și așteaptă să lansăm și abonamentele, pentru a avea Vacaju la ei acasă tot timpul“, conchide Cristina Nesterov.

Andrei Roșu, fondator al Filgud: „Nu e nimic complicat. În brânză punem caju, apă, sare și lămâie. Secretul stă însă în condimente, asta îi atrage pe cei care vor să elimine colesterolul rău.“

„Nu există asocieri special concepute pentru brânzeturile vegane, ele se pot mânca la fel ca cele clasice, alături de smochine, o dulceață sau un vin roșu.“

CristinA Nesterov, fondatoare a Vacaju: „Pentru noi a fost o nevoie. Am fost și suntem chiar nișa căreia i se adresează Vacaju. Am plecat de la alergia fiului meu la proteina din laptele de vacă și am fost nevoită să exclud lactatele din alimentație.“

„Ne adresăm celor care înțeleg că acum sănătatea este un lux, nu contează ce mașină conduci sau ce brand de haine porți dacă nu ești sănătos.“

Gastronomie