Aventuri fierbinti intr-o peninsula siberiana

“Kamchatka s-a nascut din foc la fel ca Pamantul” – asa le place localnicilor sa spuna atunci cand vine vorba despre peninsula din nordul Rusiei. Si stiu foarte bine despre ce vorbesc pentru ca sunt cei care se tem cel mai mult de vulcanii ei activi. Pentru vizitatori insa, acestia sunt doar o atractie turistica.

Multi rusi cred si acum ca varfurile care scuipa lava sunt posedate de niste spirite ale muntilor (gomuli). Se spune ca noaptea gomulii stapanesc cerul si vaneaza balene, iar dimineata se intorc acasa cu cate un monstru pe fiecare deget. Iar explicatia lor pentru vulcanii care se inrosesc noaptea este aceea ca spiritele probabil ca frig balenele vanate. Legenda spune ca la poalele muntilor sunt oase imense de pesti si alte vietuitoare ramase de la ospatul nocturn. Localnicii insa sunt mult prea speriati pentru a se apropia vreodata de vulcani atat de mult incat sa vada daca e adevarat ceea ce se spune sau nu.

Pentru cei care au fost martori la furia dezlantuita a muntilor, teama rusilor din Kamchatka e de inteles. Pentru ceilalti insa, este doar o aventura turistica nedescoperita inca.

“In timpul calatoriei mele in peninsula am studiat Lacul Karymsky, un firicel de apa izolat care umple exact craterul unui vulcan. Peisajul a fost superb pana cand, la un moment dat, vulcanul a erupt chiar din adancurile lacului. A fost o adevarata catastrofa ecologica. S-au format valuri tsunami de peste 9 metri inaltime care au ras, pur si simplu, padurea care inconjura lacul, iar apa a devenit foarte acida. Toata viata din acea gura de apa, in afara de alge si bacterii, s-a stins in doar cateva minute”, povestea cercetatorul Vladimir Kirianov despre perioada in care a studiat vulcanii din Kamchatka.

Cu toate acestea, lava are si partile ei bune, se pare. Cenusa vulcanica serveste ca fertilizator, iar orasul Petropavlovsk, cea mai importanta asezare a peninsulei, este construit pe lava pietrificata a Vulcanului Avachinsky (eruptia din 1945) care se afla la 20 de kilometri spre nord.

Kamchatka este insa doar o mica parte a lantului de insule cunoscute ca Inelul de Foc, care inconjoara Oceanul Pacific. Regiunea poarta numele de Kuril-Kamchatka si se mandreste cu 10% din totalul de vulcani aflati peste tot in lume.

Istoria peninsulei este una pe cat de zbuciumata, pe atat de interesanta. Mereu la granita dintre fortele constructive ale vulcanilor si puterea destructiva a oceanului, acest pamant s-a aflat intr-o continua schimbare. Acum aproximativ doua milioane si jumatate de ani, Kamchatka nu era decat un petic de magma pe fundul oceanului. A fost de ajuns ca magma sa erupa, sa formeze munti subacvatici si apoi sa erupa din nou. Platouri intregi de lava s-au pietrificat la suprafata, au fost spalate si “cumintite” de valurile oceanului.

Astazi, peninsula este brazdata de depresiuni imense, vai abrupte, canioane ascutite si platouri netede. Desi puterea celor 29 de vulcani activi ai Kamchatkai nu mai este atat de spectaculoasa ca acum doua milioane de ani, o vizita aici e imposibil sa nu trezeasca sentimente puternice si tone de adrenalina. Cel mai mare vulcan activ este Kluchevskoi. Nu numai cel mai mare din peninsula, ci unul dintre cei mai impresionanti din Eurasia sau chiar din lume – are 5.000 de metri inaltime si cantitati impresionante de lava atunci cand erupe.

Cele care au profitat cel mai mult de pe urma “muntilor fiorosi” sunt animalele si pasarile. Rocile formate din lava rece au devenit cuiburi sau vizuini. Atunci cand vulcanii erup, lichidul fierbinte trece pe langa “casele” lor si le incalzeste. Iar cele mai faimoase vietuitoare ale peninsulei, ursii bruni, pot fi vazuti foarte des scaldandu-se in izvoarele termale (de multe ori chiar impart baia de sulf cu turistii). Masculul de urs brun cantareste pana la o tona si poate fi usor comparat cu grizzly americani, chiar daca ursii din Kamchatka nu sunt nici atat de agresivi si nici atat de pradatori. Ei pot fi vazuti mai ales in perioada in care somonii isi depun icrele si urca in susul raurilor. Atunci este momentul in care ursii merg de-a lungul raului si pandesc prada sau isi gasesc locuri propice in care sa se intinda la soare atunci cand nu pot vana. Par sa nu se teama catusi de putin de pericolul focului. Un vulcanolog povestea chiar ca a vazut un urs aflat pe buza muntelui in timp ce acesta erupea.

La fel de putin se tem si pestii. Poate pentru ca nimeni nu a vazut vreodata vreo creatura a apelor omorata de furia vulcanilor, cel putin de la intamplarea cu Lacul Karymsky incoace. Localnicii explica altfel fenomenul – ei cred ca Pamantul este tanar si nehotarat si, ca un artist nesatisfacut, isi tot recreeaza opera.

Cert este insa ca aceasta opera recreata la nesfarsit este un adevarat magnet pentru turisti, un fel de paradis al aventurii. Unde altundeva in lume mai au vizitatorii ocazia sa aleaga din 150 de vulcani pentru a-si experimenta abilitatile de catarat?

Parcurile Naturale Nalychevo, Parcul Klyuchevskoy, tundra, padurile de mesteceni cu cararile facute de ursi si batatorite de vanatori, toate sunt disponibile turistilor, cu conditia sa fie insotiti de un ghid specializat. Calatoria cu caiacul este un alt sport popular in Kamchatka, doar peninsula are o varietate foarte mare de rauri din care se poate alege. Cat despre priveliste – cascade vii (cu multi pesti), vulturi aurii si gri, ursi bruni care vaneaza somoni. Tot in Kamchatka puteti face si scufundari, sarituri cu parapanta pentru o mai ampla viziune asupra peisajului sau plimbari cu bicicleta pe munte.

Viata este salbatica in peninsula in cel mai natural mod posibil. Deseori, vara, pe plaja se pot vedea balenele jucandu-se, iar in perioada in care migreaza somonii este imposibil sa nu descoperi o intreaga varietate de specii de animale care vaneaza deliciosii pesti de pe marginea raurilor. Si pentru iubitorii de pasari sunt variante – Kamchatka este caminul a jumatate din populatia de vulturi de mare a lumii. Daca sunteti amatori de fotografie, tot peninsula siberiana este solutia. Kamchatka este renumita pentru multimea ciupercilor viu colorate care ii ocupa poienile si despre care localnicii povestesc sute de legende.

Călătorii