Ce au în comun BMW Seria 8 Gran Coupé și ritmurile de tango argentinian? La prima vedere nimic. Dar de fapt răspunsul stă între pereții Muzeului Dimitrie Leonida din București
Ascuns undeva în Parcul Carol din Capitală, Muzeul Tehnic spune povestea inginerilor români din ultima parte a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea. Același loc păstrează cu grijă, dar poate și cu taină, produse iconice pentru industria locală, de la locomotivele cu abur realizate în România, la vechile centrale electrice cu motoare diesel care funcționau în proximitatea…
Ce au în comun BMW Seria 8 Gran Coupé și ritmurile de tango argentinian? La prima vedere nimic. Dar de fapt răspunsul stă între pereții Muzeului Dimitrie Leonida din București, locul unde sunt păstrate unele dintre cele mai neprețuite comori ale tehnicii românești din ultimul secol.
Ascuns undeva în Parcul Carol din Capitală, Muzeul Tehnic spune povestea inginerilor români din ultima parte a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea. Același loc păstrează cu grijă, dar poate și cu taină, produse iconice pentru industria locală, de la locomotivele cu abur realizate în România, la vechile centrale electrice cu motoare diesel care funcționau în proximitatea parcului.
Muzeul își are inspirația în München, inginerul și omul de știință Dimitrie Leonida fiind îndemnat să creeze un astfel de proiect în 1909, după ce a vizitat faimosul Deutsche Museum din cel mai cunoscut oraș bavarez. Muzeul reflectă pasiunea didactică a lui Leonida, care în aceeași perioadă înființa și prima Școală de Electricieni și Mecanici din România. De altfel, între exponatele muzeului se regăsesc o serie de lucrări ale elevilor școlii, așa cum este o parte din Termocentrala Grozăvești sau o serie de proiecte de diplomă din perioada interbelică, precum machete de motoare.
Printre bijuteriile prezente în cadrul Muzeului Tehnic se numără automobilul de curse Duesenberg – unul dintre cele opt modele construite vreodată – al faimosului pilot și inginer român interbelic Jean Calcianu. Numai acest automobil valorează mai multe milioane de euro. Echipat cu un motor cu opt cilindri în linie de 320 CP, mașina putea rula cu peste 200 km/h la vremea ei. O altă bijuterie din muzeu este automobilul aerodinamic avangardist construit de Aurel Perșu în 1923 sub forma unei picături de apă, cu motorul amplasat în partea din spate a mașinii.
Sub forma unui exponat temporar, printre bijuteriile tehnicii prezente în cadrul muzeului bucureștean s-a numărat și noul BMW Seria 8 Gran Coupé, singurul model din segmentul său ce este derivat direct dintr-un automobil sport cu două uși – coupé-ul Seria 8. Potențialul dinamic rezultat, dar și ampatamentul mai lung și reglajul șasiului specific modelului creează un echilibru unic între performanțe sportive și confortul călătoriei. Noul model vine cu trei propulsoare, două cu șase cilindri în linie, diesel și benzină, și un V8 benzină cu două turbine care dezvoltă 530 CP. Dar, dincolo de tehnologie, noul model se remarcă prin design și emoție.
Prezența – chiar și temporară – a acestui bolid în cadrului muzeului a ilustrat evoluția tehnicii – de la motoare cu aburi la electrocentrale diesel și de la mașinile de curse din anii ’30, la BMW Seria 8, unul dintre cele mai avansate automobile echipate cu motor pe benzină, lansat tocmai la apogeul acestei tehnologii.
Dar, ca să revenim la întrebarea inițială, care este legătura dintre istoria tehnicii, BMW seria 8 și tangoul argentinian?
Ceea ce poate puțini știu este că Muzeul Tehnic a jucat în această toamnă și rolul de sală de concerte pentru Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo.
Între pereții muzeului, alături de iubitorii de muzică bună, BMW Seria 8 Gran Coupé a stat cuminte și a ascultat acordurile de tango creionate de legendarul compozitor Astor Piazzolla și interpretate de bandoneonistul Marcelo Nisinman, acompaniat de italianul Alberto Mesirca la chitară clasică și de daneza Janne Thomsen la flaut.
Astfel, două lumi diametral opuse și-au dat întâlnire pentru câteva ore, timp în care tehnica și arta au vorbit pe aceeași limbă.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
Cristina Roșca, După Afaceri Premium: București, ce bine că ești!
