Arta si teatru cu card de membru

Un imobil de secol XIX. Bucurestiul vechi, pe Calea Calarasilor. Decor interbelic, incaperi cu alura de salon: culori vii, spatiu amenajat cu dichis, lumina difuza. Lucrari de arta si multe vitralii domina interiorul. Un spatiu boem, s-ar putea spune.. “Care-i spilu”?”, se-aude din camera alaturata. Apoi o cearta aprinsa. Nu, n-am gresit adresa. Sunt repetitii: din luna mai la Galeria Montage se pun in scena piese de teatru.

Inaugurata in octombrie anul trecut, galeria a fost initial destinata artei vizuale: pictura, sculptura, vitralii, tapiserie, instalatii. Lucrari semnate de artisti tineri sau deja consacrati (Daniel Divrician, Lidia Stares Ovejan sau Dinu Campeanu).

Insa, asa cum spune Daniel Divrician, proprietarul galeriei, “Montage” este un spatiu “viu”. Iar asta se poate vedea si cu ochiul liber. Intr-un colt se odihneste pianina (caci de curand a avut loc un concert), iar in sala vor fi expuse alte lucrari. Dincolo se fac ultimele retusuri la scena. Si la replici. Urmeaza avanpremiera piesei “Crize”, de Marcel Ignat, in regia lui Traian Soimu. Repetitiile par o joaca, mai ales ca actorii (Costina Ciuciulica si Mihai Marinescu) stiu sa smulga hohote de ras. Dincolo de replicile pline de umor, actorii isi iau rolul foarte in serios.

“Dupa spectacole, publicul va trece in spatiul de discutie la o cafea. Vrem sa determinam publicul sa participe, sa fie creativ”, marturiseste directorul. “E avantajos din doua motive”, completeaza actrita Costina Ciuciulica. Noi vom putea sa ne cunoastem spectatorii, sa primim un feedback imediat. Cat despre ei, sunt convinsa ca vor avea intrebari.”

“Montage nu este doar o galerie” sunt de acord cei de-ai casei. In termeni plastici s-ar putea numi “un spatiu polimorf”. “Acesta presupune un traseu de “citire” a expozitiei din care se trece catre spectacol”, spune curatoarea Denise Radulescu.

Imobilul si configuratia spatiului nu sunt nici ele intamplatoare. “Nu respectam regula “cubului alb”, genul de galerie care sa nu influenteze in niciun fel lucrarile expuse. Spatiul insusi da o nota de rafinament. Iar culoarea peretilor se poate modifica in functie de ceea ce se expune”, adauga curatoarea.

“Ideea de sincretism a venit de la sine” marturiseste Divrician. “Mai intai am vrut expozitii cu lucrari unicat, apoi ne-am gandit la teatru, lectura si concerte de pian sau de jazz. Si am spus sa le unim pe toate. Ne-am gandit chiar si la o serie de cursuri de educare a ”gustului”. Un fel de conferinte cu public”.

Oricat de neobisnuit ar parea pentru o galerie, la toate acestea se poate participa doar pe baza de invitatie. Chiar daca nu se percepe taxa de intrare nu poti sa vii oricand. Publicul este ales “pe spranceana”, criteriul fiind pasiunea pentru arta: iubitori de arta, colectionari, artisti sau admiratori ai acestora. Sala are doar 40 de locuri, asa ca se vor trimite invitatii personale pentru fiecare eveniment in parte. Confirmarea este obligatorie. “Cu riscul de a parea prea selectivi, ne-am gandit sa initiem trei categorii de carduri de membru, care vor facilita atat achizitiile din galerie, cat si accesul la evenimentele noastre”, sustine Daniel Divrician. Iar invitatiile nu vor fi simple hartii, ci lucrari de grafica unicat. “Daca vii la cinci spectacole de-ale noastre, te alegi cu cinci opere de arta pe peretii biroului”, adauga acesta. Programul Galeriei Montage pentru luna mai este aproape gata. Mai intai teatru – piesa “Crize”, apoi “Quartet” (de Heiner M?ller, regia Marcel Top, cu Radu Iacoban si Iulia Lumanare).

Apoi se anunta conferinte saptamanale, lecturi, expozitii de arta plastica si chiar proiectii de film. Aici arta se exploateaza la maxim, apoi se “gusta”, in salonul de epoca, la o cafea.

Cultură