Arta postpandemie, încotro: Investițiile în artă sunt considerate a avea randamente de invidiat, iar după criza sanitară acest sector a revenit în offline și în prim-plan. Ce se cumpără? Cine cumpără? Cu cât?

Piața mondială de artă a ajuns anul trecut la o valoare estimată de 67,8 mld. dolari, după o creștere de 3% față de 2021, avans relativ modest, dar care i-a permis acestei industrii să depășească nivelul de dinainte de pandemie, potrivit raportului Art Market Report 2023, realizat de Art Basel și UBS. Această lucrare reprezintă cartea de căpătâi a colecționarilor, investitorilor, caselor de licitații, galeriilor, dar și a iubitorilor de frumos. Ea oferă astfel răspunsul la întrebarea: ce s-a schimbat și ce a rămas la fel în artă după criza sanitară?

Piața de artă a suferit o lovitură puternică în 2020, primul an de pandemie și o perioadă marcată de multă incertitudine, când volumul tranzacțiilor a scăzut dramatic dat fiind că oamenii au devenit mult mai prudenți în achiziții, chiar și în ceea ce le privește pe cele ce vizează obiecte de artă, care pot fi văzute atât ca investiții, cât și ca panaceu pentru suflet.

„Pandemia a creat un context operațional foarte dificil pentru industria artei, din cauza restricțiilor care au afectat expozițiile, târgurile de profil, precum și alte evenimente, călătoriile și logistica. Toate acestea au făcut ca piața să se contracte la 50,3 mld. dolari în 2020, cel mai scăzut nivel de după criza financiară din 2009“, spun reprezentanții galeriei de artă GAEP din București.

Totuși, în 2021 apetitul a revenit, vânzările în valoare crescând cu 31%, iar volumele (numărul de piese) având un plus de 19%. Adaptarea rapidă a industriei la canalele digitale, dar și apetitul colecționarilor cu bugete generoase, care au cumpărat lucrări de peste un milion de dolari, au făcut ca direcția de mers să se schimbe. Investitorii din domenii care au prosperat în pandemie, precum tehnologie, e-commerce și medical, au făcut achiziții în domeniul artei, mai spun și reprezentanții GAEP, citând raportul.

După un asemenea galop, datele aferente anului trecut sunt mai puțin spectaculoase din punctul de vedere al ritmului de creștere, însă în valoare absolută ele ilustrează adevărata forță a sectorului. Vânzările de artă de la nivel mondial au ajuns la 67,8 miliarde de dolari, oamenii din toată lumea achiziționând 37,3 milioane de opere. Totuși, la fel ca în orice altă industrie, performanța este diferită de la un sector la altul, de la o regiune la alta și de la un segment de preț la altul.

Spre exemplu, segmentul de top al pieței – cele mai scumpe piese – a avut cea mai bună evoluție. Astfel, deși vânzările realizate în cadrul licitațiilor publice au scăzut ușor, cu 1%, la 26,8 mld. euro, există un singur segment care a fost pe plus, cel al pieselor evaluate la peste 10 milioane de dolari.

Totodată, deși apetitul pentru licitații a fost temperat, dealerii de artă au avut multă treabă anul trecut, ei intermediind vânzări de 37,2 mld. dolari (Ă7%). Și de această dată, cel mai mult au avut de lucru acei dealeri activi pe segmentul de top al pieței, arată raportul Art Market Report 2023, realizat de Art Basel și UBS. Este vorba atât de galerii, cât și de alți intermediari, activi în online sau offline.

Deși piesele cele mai scumpe sunt cele mai vizibile și cântăresc greu în economia lucrurilor, totuși, în bună parte, galeriile au vândut lucrări al căror preț e mai mic de 50.000 de dolari.

La fel ca în geopolitică sau în economie, și în artă lumea e puternic polarizată, marile puteri fiind SUA, Marea Britanie, China și Franța. Aceste state sunt și cele care au dat lumii cei mai mulți milionari în dolari, așa că prezența lor pe scena artistică mondială nu e neapărat o surpriză. Totuși, forța lor în domeniu este uriașă, în mâinile a doar patru țări concentrându-se 87% din totalul achizițiilor de artă din 2022. Doar SUA au o cotă de piață de 45%.

Totuși, chiar și la acest nivel au loc o serie de mutări care trebuie privite în context. Astfel, în timp ce în Europa și SUA anul trecut au fost ridicate toate restricțiile, iar viața a revenit la normal după criza sanitară, în China pandemia încă a adus cu sine restricții draconice, fapt ce a fost resimțit și pe piața de artă. Spre exemplu, gigantul asiatic a pierdut 3% cotă de piață în 2022, coborând astfel pe ultima treaptă a podiumului. În acest an, odată ce China și-a redeschis porțile pentru vizitatori, dar și pentru activități economice, lucrurile vor sta altfel.

Evoluția pieței mondiale de artă din 2022 trebuie analizată și ea în context, anul trecut fiind marcat pe de-o parte de războiul ruso-ucrainean care a zguduit întreaga lume, dar mai ales Europa, iar pe de alta de inflația record care a dus la o scumpire semnificativă a banilor. Totuși, investițiile în artă sunt considerate de mulți a avea randamente de invidiat. Plus că bani în piață au continuat să fie într-un an în care cei bogați au devenit și mai bogați.

Totuși, cine cumpără artă? Cei mai mulți cumpărători sunt colecționari privați, ei fiind „responsabili“ pentru 72% din toate vânzările dealerilor. E vorba, de regulă, de investitori din aceeași localitate sau măcar țară cu galeria de unde au cumpărat.

În ceea ce privește galeriile de artă, principalele lor canale de vânzare au fost propria galerie (cu ocazia expozițiilor și a altor activități offline), târgurile de artă și mediul virtual.

Anul trecut, dat fiind că cele mai multe restricții au fost ridicate încă din primele luni, târgurile, expozițiile și evenimentele și-au reluat cursul firesc. În aceste condiții, vânzările online au intrat pe trend descendent, dar sunt în continuare mult peste nivelul de dinainte de pandemie. Spre exemplu, anul trecut achizițiile exclusiv din mediul virtual au avut o valoare cumulată de 11 mld. dolari, ceea ce înseamnă că acest segment are o cotă de piață de 16%, sub media de 20% a e-commerce-ului în tot ceea ce înseamnă retail. Datele arată astfel că investitorii și colecționarii preferă să cumpere offline, preferă să vadă, să afle, să interacționeze. Tocmai de aceea, dealerii de artă intervievați pentru raportul Art Basel și UBS au participat în medie la patru târguri de profil în 2022.

„În perspectivă, numărul de participări ar putea fi afectat de costurile în creștere, atât ale târgurilor de artă în sine, cât și costurile asociate, de călătorie și logistică“, spun reprezentanții GAEP, care au mers deja în 2023 la Art Paris și la miart. La cel din urmă târg, o lucrare de la standul galeriei, de Răzvan Anton, a fost achiziționată de Fondazione Fiera Milano, cea care controlează compania Fiera Milano. Aceasta din urmă este un operator de târguri și conferințe internaționale precum Salone del Mobile, Eurocucina și SaloneBagno cu o istorie de peste 100 de ani.

În ceea ce privește doar târgurile de artă live desfășurate în 2022, numărul lor a fost de 346, cu 62 mai puține decât în ultimul an de dinainte de pandemie.

Dealerii de artă au avut ca priorități în 2022 menținerea relațiilor cu clienții existenți, participarea la târguri de profil și dezvoltarea vânzărilor online și a expozițiilor.

„Majoritatea businessurilor din domeniu își concentrează atenția pe ambele canale, atât cel offline, cât și cel online. În următorii cinci ani, prioritățile rămân aceleași, galeriile de artă având ca țel și extinderea bazei de clienți din alte zone geografice“, conform raportului.

Rămâne de văzut încotro se va îndrepta însă întreaga lume în viitorul apropiat, pentru că ultimii ani ne-au demonstrat că incertitudinea e singura certitudine.

Cultură