Apropo, unde petreceti Revelionul 2006?

Cum vara s-a cam terminat si vacantele noastre s-au dus si ele, weekend-ul trecut am dat o fuga de doua zile in Carpatii Romaniei sa testez inceputul de sezon rece. Sinaia m-a intampinat cu o ploaie marunta, dar cu multi turisti deloc speriati de conditiile meteorologice. Cluburile de acolo sunt deschise pentru toti amatorii de dansuri si voie buna. Hoinarind pe strazile celebrei statiuni montane, am auzit muzica buna de undeva si m-am apropiat, manata de un instinct ca acolo trebuie sa fie un club care sa merite atentia mea.

Pe una dintre cladirile strazii citesc scris cu litere colorate si luminoase “Jail Club”. De acolo urlau boxele care m-au facut sa remarc localul. Denumirea mi-a starnit curiozitatea si m-a amuzat cumplit. “Daca intru aici, ma mai lasa cineva sa ies sau va trebui sa evadez? Are cineva o pila?” mi-am intrebat insotitorii.

Nu mi-ar fi displacut sa fiu servita la masa de gardieni inarmati cu bastoane, electrosocuri si catuse si sa stau in ceva separeuri amenajate exact ca niste adevarate celule de detentie (asa cum, pe vremuri, arata o sala de internet pe care o frecventam).

Am parcurs un mic culoar si am ajuns la destinatia neplanificata. Lumini laser, muzica house de club, haos total. Cu greu am ajuns la o masa fiindca lumina obscura nu era cu nimic de folos pasilor mei, din contra, eram cat pe aci sa nu vad o treapta buclucasa. Nu, nu erau separeuri aranjate pe post de celule si nici personalul nu era in uniforma de gardian. Dar atmosfera era deosebit de antrenanta si m-a prins imediat.

Cu greu am putut arunca ceva priviri in jurul meu. Fum de discoteca, trupuri dansand, verdeata de la laser si cateva beculete confereau spatiului un aer usor confuz.

Cand mi-am mai obisnuit ochii cu mediul, am reusit sa disting mai bine unele lucruri pe care nu le remarcasem de la inceput. Meniul l-am buchisit la flacara unei lumanari cu concursul brichetei: Jail si Total Fuck tronau la locul de cinste al cocteilurilor si chiar erau singurele amestecuri cu denumiri. “Cam slabut la capitolul acesta”, mi-am spus dezamagita. Restul meniului nu mi s-a parut prea interesant. O fi fost….da” daca eu nu vazui clar…

Spre marea mea surprindere am descoperit ca localul era preferat de sexul masculin, ei reprezentand marea majoritate. Intr-o tara cu un numar de femei superior barbatilor mi s-a parut ciudat, dar si imbucurator. Ceea ce m-a motivat sa tresalt la fiecare ritm cunoscut si, cu mare grija (de teama unei cazaturi pe alte trepte ce duceau catre ringul de dans), sa ma aventurez pe melodii noi interpretate de Morandi, Shiller ori hit-uri nemuritoare ca “Hit the Road Jack”, ce-i drept modificate in functie de ultimele tendinte ale muzicii.

Si cum dansam eu asa remarc, la un moment dat, ceva scris pe unul din peretii clubului si parca raman trasnita: “La multi ani 2006!”. Mi-am consultat repede calendarul din telefonul mobil sa verific inca o data luna prezenta.

Ce-i drept, am avut niste saptamani infernale in ultima vreme de parca au trecut ca luni intregi, dar asta nu inseamna ca am innebunit si m-am pierdut cu totul in spatiu! Eram inca in luna lui septembrie, la sfarsit, asa cum stiam inainte sa intru in club. Oare asa se intampla cu adevarat si cu cei care stau inchisi prea mult timp ori preocupati de nu stiu ce probleme de serviciu? Caci eu nu vedeam legatura cu urarea inscriptionata pe zid in culori fluorescente. In urma cu cateva weekend-uri ma prajeam la plaja si, brusc, ma loveste pur si simplu Revelionul!

Totusi, acel salut adresat anului ce urmeaza sa vina peste cateva luni m-a facut sa imi amintesc ca ar trebui de pe acum sa ma gandesc la o destinatie pentru trecerea in Noul An. Daca programarea este facuta din timp, sansele sa raman fara petrecere sunt deosebit de reduse. Va sfatuiesc sa faceti acelasi lucru si pregatiti-va de pe acum chiar si repertoriul de colinde, nu vedeti ca 2006 ne bate la usa?

Călătorii