„Amprenta“ vinurilor de colecție

Când primele frunze încep să se îngălbenească, la crame se știe că a venit vremea culesului. Recolta este mai puțină în acest an, însă mai bună calitativ, iar producătorii de vin premium nu pot decât să profite. Dacă în trecut erau nevoiți să taie unii ciorchini astfel încât cei rămași să aibă parte de cantitatea optimă de substanțe din sol, acum natura și-a făcut singură treaba. Strugurii rămași sunt cei mai buni, iar proprietarii se declară mulțumiți. “Producția vinului începe de fapt cu degustatul strugurilor. Atunci începe să funcționeze imaginația”, spune scoțianul John Kolasa, considerat unul dintre cei mai experimentați oameni din lume în producția vinului. El conduce cele două proprietăți pe care proprietarii Casei Chanel, frații Alain și Gerard Wertheimer, le dețin la Bordeaux.

La fel ca și în Bordeaux, și în România proprietarii companiilor din domeniu s-au gândit că cel mai bine este să promoveze noile soiuri premium direct în cramă. Și dacă aceasta este nouă și complet diferită de “clasicul” conac sau castel, cu atât mai bine. Noile crame construite în România încearcă stilul modern, minimalist, pe care vor să-l ancoreze, pe cât posibil în specificul zonei. Una dintre cramele noi care au încercat acest model este Liliac.

“Este o investiție austriacă într-un loc de tradiție din Transilvania. S-a încercat integrarea într-un mediu tradițional și pitoresc cum este cel din Comuna Batos, județul Mureș, o viziune modernă, minimalistă, care să nu perturbe valorile locale, dar să exprime și conceptul investitorilor”, spune Ioana Micu, director executiv al AMB Wine Company. Acționarii, austriecii de la AMB Wine, au intrat în industria vinului în 2010 când au cumpărat de la câțiva investitori români 38,3 hectare de viță-de-vie. Compania ar vrea însă să ajungă la 65 de hectare, suprafață pe care o consideră optimă pentru un producător premium. Conceptul din spatele acestei construcții a fost “transpunerea valorilor tradiționale, a legendelor și a elementelor naturale în timpul actual”. Asta a presupus o investiție de 4 milioane de euro, bani care au mers în reabilitarea suprafețelor de vie achiziționate, plantarea altora noi, construcția cramei și a cabanei pentru degustare. Proiectul a implicat atât arhitecți din Austria, cât și din România. Prima parte a construcției a durat aproximativ un an, iar pentru extindere (de la 100.000 de litri la 350.000 de litri de vin) se va mai lucra circa un an și jumătate.

Cei care au construit noile crame se uită cu un ochi critic la predecesoarelor lor.

“Cramele tradiționale au pierdut contactul cu piața și standardele internaționale, investitorii noi și în special cei străini au început să exploateze resursele naturale și oportunitățile pe care le oferă România ca țară viticolă. Rezultatul acestor noi investiții este că, pe lângă producția de masă existentă și producția micilor crame, începe creșterea sectorului de vin premium cu reputație internațională”, spune Alfred Michael Beck, investitorul în crama Liliac.

Tot austriecii au încercat să-și impună noul stil din domeniul cramelor la Dealu Mare (județul Buzău), de-a lungul Paralelei 45, alături de zone precum Bordeaux sau Toscana.

“Stilul arhitectural este o combinație între stilul clasic și modern care se armonizează perfect și cu construcția conacului Dorobanțu realizată de celebrul arhitect Ion Mincu”, spune Walter Friedl, reprezentantul grupului de investitori de la LacertA Winery. Investițiile în cramă s-au ridicat la peste 8 milioane de euro, fonduri concretizate în construcția cramei, replantările și dotarea cu utilaje. Conacul a fost construit în anul 1901 după planurile arhitectului Ion Mincu și a fost renovat de actualii proprietari.

Crama a fost construită pe parcursul a doi ani, iar arhitecții au fost tot austrieci. Austria este de altfel țara care a trimis cei mai mulți turiști străini în vizită la crama Lacerta, potrivit informațiilor oferite de companie.

Înapoi în trecut

În timp ce cramele noi își etalează stilul minimalist, producătorii locali vechi încearcă modeul francez și își arată castelul sau crama veche de sute de ani.

Cel mai celebru castel local din industria locală a vinului este cel de la Cetatea de Baltă, deținut de Jidvei. Situat în inima Transilvaniei, castelul Jidvei a fost restaurat de actualii proprietari, familia Necșulescu, după modelul original și este folosit pentru promovarea vinului la parteneri. Castelul nu este deschis turiștilor. Situat pe un deal este ascuns de porți înalte, însă arată – așa-cum te-ai aștepta – cu armuri și piei de urs, tablouri și mobilă veche. Mai multe turnuri stau de strajă, curtea interioară este bine îngrijită, iar cele câteva camere în care se pot caza partenerii au și ele mobilier și ceasuri vechi, opaițe și ulcioare (ornamentale) în baie. Din camere se poate ieși pe o terasă și de aici într-o pajiște imensă de unde se vede întreaga așezare.

Încărcată de istorie și la fel de discret așezată este și crama Beciul Domnesc a producătorul Vincon, deținut de Luchi Georgescu. Crama are formă de cruce și a fost construită în timpul lui Ștefan cel Mare, dintr-o piatră specială care se găsește numai în această zonă. Piatra păstrează aceeași temperatură (10-12 grade Celsius) pe parcusul întregului an și aceeași umiditate, iar aici își ține Vincon vinoteca, pe care și-o evaluează la câteva milioane de euro și care numără aproximativ 100.000 de sticle. Cea mai veche este din 1949.

Încă de la intrare se simte încărcătura puternic istorică a locului. Un cap de bour se află deasupra ușilor din lemn refăcute după modelul original, iar o inscripție amintește că a fost construită în timpul lui Ștefan cel Mare.

Peste tot s-a dezvoltat o bacterie care generează mucegai nobil, “amprenta” vinurilor de colecție. Georgel Costache, directorul general al Vincon Vrancea, explică faptul că un vin de vinotecă se recunoaște după acest mucegai de pe sticle, mai exact după faptul că dacă încerci să-l ștergi cu mâna nu reușești.

Vinurile păstrate în astfel de încăperi au nevoie de liniște, astfel că ușile Beciului Domnesc se deschid pentru foarte puțină lume, iar pentru cei care intră sfatul proprietarilor este să se vorbească cât mai încet.

Vincon vea să-și întărească poziția pe piața vinurilor superpremium prin lansarea gamei Ambrosio în perioada următoare.

Recolta se adună la Dealu Mare, Iași sau în zona Târnavelor, dar nici în București proprietarii de magazine specializate nu stau cu mâinile în sân, ci pregătesc și ei vinuri de colecție “pour les connaisseures”.

Cristian Preotu, director asociat Le Manoir, spune că va lansa la rândul său o cramă de vinuri din cadrul Boutique Comtesse du Barry, de pe strada Episcopiei.

“Este o cramă pentru cunoscători, care pot aprecia un vin sau o șampanie de colecție. Crama va prezenta o colecție de vinuri și șampanie de colecție ajunse acum la apogeu pentru a fi degustate. Unele dintre ele sunt cotate cu 100 de puncte Parker. De asemenea, există și o colecție de vinuri românști de vinotecă de la case precum Davino, Știrbey sau SERVE”, a spus Preotu.

Totodată, el anunță că va lansa patru sortimente de vinuri australiene, create de Michel Chapoutier, un cunoscut producător de vinuri din Valea Ronului și Alsacia. “Sunt vinuri roșii, seci, cu caracter ferm și arome bine evidențiate, ce se asociază perfect cu preparate din carne roșie și vânat, ori cu brânzeturi maturate”, spune Preotu.

Gastronomie