Stil de viață /PROFIL
Alfred Escher, Tarul Alpilor
Poate e greu de crezut, dar economia Elvetiei nu a fost intotdeauna in cea mai buna forma. In secolul al XIX-lea, dupa cel mai scurt conflict intern din istorie, tara era intr-o stare economica proasta, in mare parte din cauza izolarii in care se afla
Poate e greu de crezut, dar economia Elvetiei nu a fost intotdeauna in cea mai buna forma. In secolul al XIX-lea, dupa cel mai scurt conflict intern din istorie, tara era intr-o stare economica proasta, in mare parte din cauza izolarii in care se afla. Alfred Escher, “tarul din Zurich”, a salvat-o insa cu ajutorul unei retele solide de cai ferate si a unui tunel in Alpi. Si, desigur, a unei monede unice.
Nascut la Zurich, Escher a abandonat studiile de stiinte naturale pentru drept, iar mai tarziu a abandonat cariera academica pentru cea de om politic si director de companie. A intrat in parlamentul cantonului Zurich in 1844, in acelasi timp fiind delegat al Dietei federale. Dar talentul sau de politician abia incepea sa se manifeste. In 1849 devine presedinte al Consiliului de Stat al cantonului si al Consiliului National. Astfel va avea un cuvant important in privinta vamilor interne, a problemelor monetare si a caii feroviare. In 1852, sub conducerea sa si sub influenta ideilor sale liberale, se ia o decizie importanta: de dezvoltarea caii ferate se va ocupa sectorul privat, nu statul. Astfel in 1890 reteaua feroviara ajunsese sa se intinda pe mai mult de 1.000 km si permitea traversarea Elvetiei de la Geneva pana la Lacul Constance. Din 1853 Escher devenise si presedinte al companiilor cailor ferate.
E vorba, intr-adevar, despre o persoana tenace, dar interesele sale nu erau numai “patriotice”. Escher voia sa redea familiei sale respectabilitatea pe care o avusese odinioara. De-a lungul timpului din familia sa au facut parte numerosi “burgmeisteri”, deputati si cancelari. La sfarsitul secolului al XVIII-lea insa o poveste de dragoste a dus la caderea in dizgratie a numelui. Strabunicul lui Alfred a fugit cu o servitoare cu care a avut un fiu nelegitim, fapt cu urmari grave pentru familie: saracie, emigratie. Cu toate ca tatal sau a facut avere in SUA, Alfred nu s-a simtit acceptat in cercurile elitiste ale Zurich -ului si probabil ca acesta a fost unul dintre motoarele care l-au impins spre cariera politica.
Nici macar cand s-a imbolnavit nu s-a retras. A fost unul dintre cei care au fondat Credit Suisse in 1856 (pe atunci Schweizerische Kreditanstalt) pentru a asigura finantarea constructiei cailor ferate si timp de mai mult de 20 de ani avea sa ramana in conducerea bancii. In 1857 a fondat Societatea Elvetiana de Asigurari Generale de Viata, iar de-a lungul vietii a fost membru in 200 de comisii. Cel care e considerat intemeietorul Elvetiei moderne avea inca de pe vremea sa doua supranume flatante: “Regele Alfred” sau “Tarul din Zurich”.
Escher a murit in 1882, in orasul de care s-a legat toata viata sa, Zurich. Peste cativa ani avea sa fie inaugurat si monumentul care il reprezinta si care e si astazi remarcat in fata garii de catre cei care nu sunt prea grabiti sa prinda trenul.
Stil de viață /PROFIL
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
